„Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a votat cum a votat, asta este decizia CMC, nu a executivului”. Cu o asemenea reacție a venit Primăria Capitalei în scandalul legat de decizia „nejustificată și nefundamentată, motivată pur politic” a CMC, în ce privește interzicerea utilizării toponimicului „Chișinău” de către postul Radio Chișinău.

Municipalitatea afirmă că și-a prezentat în cadrul ședinței CMC argumentele, însă consilierii au votat așa cum au găsit de cuviință, fapt ce nu ar fi Primăria Capitalei responsabilă de această decizie, ci CMC.

„Este video de la ședința CMC unde șeful Direcției generale economie, comerț și turism, Roman Vitiuc, care este și membrul executivului Primăriei Chișinău prezintă și motivează acest proiect de decizie. CMC a votat cum a votat, asta este decizia CMC, nu a executivului”, se arată în reacția Primăriei.

Responsabilii Primăriei mai acuză opinia publică că „mesajul a fost distorsionat”, fapt ce ar demonstra că „se dorește denigrarea imaginii primarului”.

„Faptul cum a fost distorsionat în presă și manipulată opinia publică pe acest subiect, inclusiv peste Prut, demonstrează încă o dată că se dorește intenționat denigrarea imaginii primarului general, Ion Ceban”, se mai arată în reacție.

Realitatea.md amintește că, Primăria municipiului Chișinău a refuzat extinderea termenului de utilizare a cuvântului „Chișinău” în denumirea postului de radio, Radio Chișinău (filiala Radio România).

Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe al României a emis o notă informativă prin care menționează că „regretă decizia nejustificată și nefundamentată, motivată pur politic, a Consiliului Municipal Chișinău în ce privește interzicerea utilizării toponimicului „Chișinău” de către postul Radio Chișinău”.

#CMC #Ion Ceban #Primaria Capitalei #Radio Chișinău

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.