Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că aproximativ 6.000 de blocuri de apartamente din capitală au rămas fără încălzire după atacul combinat al armatei ruse din noaptea de 9 ianuarie. Lipsa de căldură a afectat și furnizarea apei, serviciile comunale funcționând în regim de urgență.

Potrivit declarațiilor primarului, jumătate din blocurile de apartamente au rămas calde, în timp ce restul au rămas fără căldură din cauza avariilor grave provocate infrastructurii critice a orașului.

„Facem tot posibilul să restabilim sistemul cât mai repede posibil. Dar atacul combinat asupra Kievului de aseară s-a dovedit a fi cel mai dureros pentru infrastructura capitalei”, a subliniat Kliciko.

Primarul a menționat că, în primul rând, au fost asigurate facilități sociale, precum spitale și cămine de maternitate, conectate la camere de cazane mobile pentru a nu rămâne fără căldură și energie electrică. Serviciile municipale și companiile energetice continuă lucrările de restaurare în regim de urgență, însă condițiile meteorologice dificile din următoarele zile complică intervențiile.

Kliciko a făcut un apel către locuitorii orașului: „Cei care au posibilitatea de a părăsi temporar orașul, unde sunt disponibile surse alternative de energie și căldură, ar trebui să facă acest lucru”.

Atacul lansat de trupele ruse a vizat nu doar Kievul, ci și Lvivul, precum și regiunile Kiev, Kirovograd și Cerkasî. Operațiunea combinată cu rachete și drone a provocat victime civile, răniți printre salvatori și medici, precum și distrugeri importante în infrastructura critică a orașului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președintele Volodimir Zelenski a cerut comunității internaționale să reacționeze mai activ și să consolideze sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei, ca răspuns la atacul în masă din noaptea de 9 ianuarie. Primarul și autoritățile locale fac eforturi continue pentru restabilirea alimentării cu energie și apă, în timp ce cetățenii sunt sfătuiți să ia măsuri de precauție și să evite zonele afectate de avarii.

VIDEO Atac masiv asupra Ucrainei: Kievul, lovit cu drone. Rușii au lansat o rachetă Oreșnik asupra regiunii Lvov

#atac rusesc #cetățeni #Kiev #război Ucraina #surse

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.