Maia Sandu se află într-o deplasare la București și a avut deja întrevederi cu premierul român Marcel Ciolacu. Discuțiile au vizat cooperarea dintre București și Chișinău.

În cadrul întâlnirii, oficialii au reiterat angajamentul față de dezvoltarea infrastructurii transfrontaliere și consolidarea interconexiunilor energetice, care aduce cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului mai aproape unii de alții.

„Sprijinul necondiționat al României ne ajută să îmbunătățim calitatea vieții acasă și să avansăm cu pași hotărâți spre UE”, a spus Maia Sandu.

Președinta Moldovei se va afla în România până pe 6 martie. Președinta a fost întâmpinată la ora 12:00 de Klaus Iohannis la Cotroceni, însă deocamdată nu s-au anunțat subiectele pe care le-au discutat șefii de stat. Urmează să aibă discuții cu basarabenii stabiliți la București și să participe la reuniunea Partidului Popular European, unde se va decide înaintarea Ursulei von der Leyen drept candidată la președinția Comisiei Europene.

#București #discuții #Klaus Iohannis #Maia Sandu #Marcel Ciolacu

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.