Prima analiză a mostrelor de lavă de pe partea ascunsă a Lunii arată că vulcanii au erupt cândva acolo, acum 2,8 miliarde de ani, potrivit Live Science.

Luna este blocată tidal cu Pământul, ceea ce înseamnă că aceeași parte este întotdeauna orientată spre planeta noastră. Partea ascunsă, numită și „fața invizibilă” sau „fața nevăzută”, este mai puțin explorată decât partea apropiată. Doar două nave de aterizare, ambele din China, au ajuns pe partea nevăzută a Lunii.

Într-un studiu publicat pe 15 noiembrie în revista Science, cercetătorii au analizat mostre de rocă returnate pe Pământ de către modulul de aterizare Chang’e 6. Misiunea din 2024 a adus înapoi puțin peste 1,9 kilograme de rocă din bazinul South Pole-Aitken – primele mostre aduse vreodată pe Pământ de pe partea ascunsă a Lunii.

Zexian Cui, de la Institutul de geochimie din Guangzhou al Academiei Chineze de Științe, și colegii săi, au analizat izotopii din aceste probe, precum și compoziția lor chimică, pentru a afla vârsta și sursa lor. Izotopii sunt atomi ai unui element care au același număr de protoni în nucleul lor, dar un număr diferit de neutroni. Numărul neutronilor se modifică în timp în timpul dezintegrării radioactive, ceea ce face ca raportul dintre diferiții izotopi dintr-o probă să fie o modalitate bună de a măsura vechimea probei respective.

Ce au găsit cercetătorii chinezi în lava întărită

Studiul a constatat că rocile – lavă întărită numită bazalt – au o vechime de 2,8 miliarde de ani. Cercetările anterioare au descoperit vulcanism pe partea apropiată a lunii până acum cel puțin 2 miliarde de ani, iar noile date arată că și partea îndepărtată a lunii a fost activă din punct de vedere vulcanic.Un alt studiu recent al mostrelor de pe roverul Chang’e 5, care a aterizat pe partea apropiată a lunii în 2020, sugerează chiar că vulcanii ar fi putut erupe pe lună încă de acum 120 de milioane de ani.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că lava care a produs bazaltul provenea dintr-o parte a mantalei lunare care era săracă în potasiu și fosfor, elemente rare ale Pământului. Aceste elemente sunt răspândite în lava de pe partea apropiată a lunii.

Dezechilibrul ciudat se poate datora craterului de impact care a format bazinul South Pole-Aitken, au scris Cui și colegii săi. Impactul, care a fost suficient de mare pentru a reverbera pe toată suprafața Lunii, este posibil să fi redistribuit rocile care conțin aceste elemente, precum și să fi topit mantaua aflată direct sub locul impactului, sărăcind-o de aceste elemente.

Diferențe ciudate între partea văzută și cea nevăzută a Lunii

Dezechilibrul elemental poate explica o altă diferență ciudată între cele două părți ale lunii:

Fluxuri uriașe de lavă, numite bazalte de mare, acoperă 30% din partea apropiată, dar numai 2% din partea îndepărtată.

Unele dintre elementele care lipsesc pe partea îndepărtată, cum ar fi potasiul și uraniul, sunt radioactive și emană căldură pe măsură ce se dezintegrează, au declarat autorii. Absența lor în mantaua de sub partea îndepărtată a lunii ar putea explica lipsa acestor bazalte topite.

#cercetatori #chinezi #lună

Rusia a lansat, duminică, 1 noiembrie, un atac cu dronă asupra oraşului ucrainean Cernăuţi. Apărarea antiaeriană a intervenit, iar resturile unei drone doborâte au căzut peste oraş. Un bărbat de 67 de ani a fost rănit, iar o clădire administrativă – avariată, anunță antena3.ro.

Fragmentele unei drone rusești doborâte de apărarea antiaeriană ucraineană au căzut duminică, 1 noiembrie, pe teritoriul orașului Cernăuți, provocând avarierea unei clădiri administrative și izbucnirea unui incendiu.

O persoană a fost rănită, potrivit ultimelor informații comunicate de primarul Roman Cliciuk. Victima care a a fost rănită la Cernăuţi este un bărbat de 67 de ani.

Rusia a atacat cu rachete balistice şi drone mai multe zone din Ucraina

Forţele ruse au atacat, în noaptea de joi spre vineri, rachete balistice, patru rachete Kh-59/68, lansate din avion şi și 113 drone. Apărarea antiereriană ucraineană a doborât trei rachete Kh-59/69 și 96 de drone, fiind înregistrate lovituri în 17 locații. În urma bombardamentelor aeriene, aproximativ 350.000 de locuitori din zona orașului Dnipro au rămas fără curent electric, iar în Kiev, un om a murit.

Principalele ținte ale ruşile au fost regiunile Kiev, Harkov, Poltava și Dnipropetrovsk şi s-au înregistrat lovituri ale dronelor în 17 locații, iar în alte cinci au căzut resturi.

Jurnaliştii publicaţiei Ukrainska Pravda au scris că armata lui Vladimir Putin a lansat rachete balistice de tip Iskander-M, S-400 sau rachetele nord-coreene KN-23 din regiunile rusești Voronej, Kursk și Briansk. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a transmis într-un comunicat pe Facebook că apărarea antiaeriană a doborât sau neutralizat 99 de ținte inamice: 3 rachete aer-sol ghidate Kh-59/69 şi 96 de drone inamice de tip Shahed (dintre care 71 cu propulsie reactivă), Gerbera și alte tipuri de drone.

„Câteva drone de atac se află încă în aer, iar operațiunile de interceptare continuă”, au mai precizat reprezentanţii Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei în comunicat.