Începând din 2024, Aeroportul Changi din Singapore nu va mai cere pașapoarte. Aici se va introduce un sistem de autorizare automată a imigrației, care va permite pasagerilor să părăsească orașul-stat fără a mai arăta un act oficial în format fizic, ci folosind doar date biometrice.

„Singapore va fi una dintre primele țări din lume care va introduce autorizarea imigrației automată, fără pașapoarte”, a anunțat ministrul Comunicațiilor, Josephine Teo, în timpul unei sesiuni parlamentare de săptămâna aceasta, în timpul căreia au fost adoptate mai multe modificări ale Legii privind imigrația din țară.

Tehnologia biometrică, împreună cu software-ul de recunoaștere facială, este deja utilizată într-o oarecare măsură în Aeroportul Changi, pe benzile automate de la punctele de control pentru imigrare.

Biometria va fi folosită pentru a crea un „semn unic de autentificare”

Dar schimbările viitoare vor „reduce nevoia pasagerilor de a-și prezenta în mod repetat documentele de călătorie la punctele de contact și vor permite o procesare mai simplă și mai convenabilă”, a spus Teo.

Biometria va fi folosită pentru a crea un „semn unic de autentificare” care va fi folosit la diferite puncte de contact automate, de la predarea bagajelor până la autorizarea imigrației și îmbarcare, eliminând necesitatea documentelor de călătorie fizice, cum ar fi cărțile de îmbarcare și pașapoartele.

Dar pașapoartele vor fi încă necesare pentru multe țări din afara Singapore care nu oferă autorizație fără pașapoarte, a subliniat Teo.

Clasat adesea ca cel mai bun aeroport din lume și, de asemenea, unul dintre cele mai aglomerate, Aeroportul Changi din Singapore deservește peste 100 de companii aeriene care zboară către 400 de orașe din aproximativ 100 de țări și teritorii din întreaga lume.

Acesta a gestionat 5,12 milioane de pasageri în iunie, depășind pragul de 5 milioane pentru prima dată din ianuarie 2020, când a lovit pandemia de Covid-19.

Aeroportul Changi este o destinație în sine și are în prezent patru terminale

Aeroportul Changi proiectează o revenire la nivelurile de dinaintea pandemiei de pasageri și trafic aerian și și-a exprimat speranța că viitorul sistem biometric va ajuta la fluidizarea fluxului de pasageri.

„Sistemele noastre de imigrare trebuie să fie capabile să gestioneze eficient acest volum mare și în creștere de călători și să ofere o experiență pozitivă de autorizare, asigurându-ne în același timp securitatea”, a spus Teo.

În 2018, Aeroportul Internațional Dubai a introdus porți biometrice „Smart Gates”, care utilizează recunoașterea facială pentru a verifica identitățile călătorilor în doar cinci secunde.

De asemenea, pasagerilor li se permite să-și folosească amprentele digitale sau scanările feței pentru autentificare, în loc să se bazeze pe pașapoarte fizice.

În alte părți ale lumii, tehnologia de recunoaștere facială este deja utilizată într-o oarecare măsură la Aeroportul Internațional Hong Kong, Tokyo Narita, Tokyo Haneda, Indira Gandhi International din Delhi, Londra Heathrow și Paris Charles de Gaulle, printre alte aeroporturi.

ID-urile digitale, conforme cu standardele Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO) din Aruba, permit pasagerilor să călătorească folosind versiuni digitale securizate ale pașapoartelor pe telefoanele mobile. În SUA, companiile aeriene majore precum American Airlines, United și Delta au experimentat în ultimii câțiva ani cu check-in-ul biometric, predarea bagajelor și porți de îmbarcare pe anumite aeroporturi.

#2024 #Aeroport #pasapoarte #Singapore #terminale

Producția de energie nucleară a României a ajuns la zero, joi dimineață, după oprirea controlată și a celui de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, ca măsură de siguranță, după ce debitul Dunării a scăzut sub nivelul minim acceptabil pentru asigurarea apei pentru răcirea instalațiilor.

Energia electrică generată la Cernavodă, care are, la capacitarea maximă de funcționare, o cotă de aproximativ 20% din producția națională, a ajuns la 0%, joi, în jurul prânzului, după cum arată datele publicate în timp real de operatorului național de sistem și transport al energiei electrice, Transelectrica, transmite Mediafax.

Peste 40% din actuala producție provine din surse solare, iar aproape 20%, din gaze. Și vântul are o contribuție semnificativă, iar instalațiile de stocare au un aport de aproape 1%.

43.80% Foto – 2227 MW

19.13% Hidrocarburi – 973 MW

13.49% Cărbune – 686 MW

13.31% Eolian – 677 MW

8.44% Hidro – 429 MW

1.04% Biomasa – 53 MW

0.79% Instalații de stocare – 40 MW

0.00% Nuclear – 0 MW

Total 5.088 MW – Producția 13 august, ora 11:57

Centrala de la Cernavodă este operată de Nuclearelectrica, o companie controlată de stat, prin Ministerul Energiei, cu 82,49% din acțiuni și asigură, cu cele două reactoare care au o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, în condiții normale de funcționare, aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României.

Ce s-a întâlmplat în 2003

Este a doua oară în câteva luni când ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite, dar este prima dată în 23 de ani când cauza este debitul redus al Dunării, după cum a explicat recent Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.

În analiza publicată pe 20 iulie, Dumitru Chisăliță a detaliat cu cifre ce s-a întâmplat acum 23 de ani și ce s-a schimbat atunci în normele producătorului național de energie nucleară.

În august 2003, Unitatea 1 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, singura în funcțiune atunci a fost oprită din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Abia pe 7 august 2007 urma să fie conectată la rețeaua națională de distribuție Unitatea 2.

Principalele repere ale acelui episod au fost:

la 23 august 2003, Unitatea 1 a fost oprită preventiv, deoarece nivelul Dunării la Cernavodă nu mai permitea captarea normală a apei de răcire;
la 24 august 2003, debitul Dunării la Baziaș a coborât la aproximativ 1.640 m³/s, una dintre cele mai mici valori înregistrate istoric;
la stația hidrometrică Cernavodă, nivelul a ajuns la −187 cm, iar debitul local era de aproximativ 200 m³/s, ceea ce a făcut imposibilă captarea apei prin sistemul normal al centralei;
reactorul a fost repornit la 16 septembrie 2003, după revenirea nivelului apei.

În urma acestui eveniment, Nuclearelectrica a introdus și a comunicat explicit pragurile operaționale de 2,50 mdMB și 2,35 mdMB în bazinul de aspirație și a modernizat sistemele de captare și răcire.