Începând din 2024, Aeroportul Changi din Singapore nu va mai cere pașapoarte. Aici se va introduce un sistem de autorizare automată a imigrației, care va permite pasagerilor să părăsească orașul-stat fără a mai arăta un act oficial în format fizic, ci folosind doar date biometrice.

„Singapore va fi una dintre primele țări din lume care va introduce autorizarea imigrației automată, fără pașapoarte”, a anunțat ministrul Comunicațiilor, Josephine Teo, în timpul unei sesiuni parlamentare de săptămâna aceasta, în timpul căreia au fost adoptate mai multe modificări ale Legii privind imigrația din țară.

Tehnologia biometrică, împreună cu software-ul de recunoaștere facială, este deja utilizată într-o oarecare măsură în Aeroportul Changi, pe benzile automate de la punctele de control pentru imigrare.

Biometria va fi folosită pentru a crea un „semn unic de autentificare”

Dar schimbările viitoare vor „reduce nevoia pasagerilor de a-și prezenta în mod repetat documentele de călătorie la punctele de contact și vor permite o procesare mai simplă și mai convenabilă”, a spus Teo.

Biometria va fi folosită pentru a crea un „semn unic de autentificare” care va fi folosit la diferite puncte de contact automate, de la predarea bagajelor până la autorizarea imigrației și îmbarcare, eliminând necesitatea documentelor de călătorie fizice, cum ar fi cărțile de îmbarcare și pașapoartele.

Dar pașapoartele vor fi încă necesare pentru multe țări din afara Singapore care nu oferă autorizație fără pașapoarte, a subliniat Teo.

Clasat adesea ca cel mai bun aeroport din lume și, de asemenea, unul dintre cele mai aglomerate, Aeroportul Changi din Singapore deservește peste 100 de companii aeriene care zboară către 400 de orașe din aproximativ 100 de țări și teritorii din întreaga lume.

Acesta a gestionat 5,12 milioane de pasageri în iunie, depășind pragul de 5 milioane pentru prima dată din ianuarie 2020, când a lovit pandemia de Covid-19.

Aeroportul Changi este o destinație în sine și are în prezent patru terminale

Aeroportul Changi proiectează o revenire la nivelurile de dinaintea pandemiei de pasageri și trafic aerian și și-a exprimat speranța că viitorul sistem biometric va ajuta la fluidizarea fluxului de pasageri.

„Sistemele noastre de imigrare trebuie să fie capabile să gestioneze eficient acest volum mare și în creștere de călători și să ofere o experiență pozitivă de autorizare, asigurându-ne în același timp securitatea”, a spus Teo.

În 2018, Aeroportul Internațional Dubai a introdus porți biometrice „Smart Gates”, care utilizează recunoașterea facială pentru a verifica identitățile călătorilor în doar cinci secunde.

De asemenea, pasagerilor li se permite să-și folosească amprentele digitale sau scanările feței pentru autentificare, în loc să se bazeze pe pașapoarte fizice.

În alte părți ale lumii, tehnologia de recunoaștere facială este deja utilizată într-o oarecare măsură la Aeroportul Internațional Hong Kong, Tokyo Narita, Tokyo Haneda, Indira Gandhi International din Delhi, Londra Heathrow și Paris Charles de Gaulle, printre alte aeroporturi.

ID-urile digitale, conforme cu standardele Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO) din Aruba, permit pasagerilor să călătorească folosind versiuni digitale securizate ale pașapoartelor pe telefoanele mobile. În SUA, companiile aeriene majore precum American Airlines, United și Delta au experimentat în ultimii câțiva ani cu check-in-ul biometric, predarea bagajelor și porți de îmbarcare pe anumite aeroporturi.

#2024 #Aeroport #pasapoarte #Singapore #terminale

Un posibil summit între Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar putea deveni unul dintre cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Planul se lovește însă de neînțelegeri între Washington și Beijing: în timp ce Trump vrea discuții directe și libere, liderul chinez insistă asupra unui format strict controlat. În spatele disputei se află mize majore, de la războiul din Ucraina și controlul armamentului nuclear până la viitorul ordinii mondiale, informează adevărul.ro.

Beijingul dorește o reuniune strict organizată, cu declarații pregătite în avans și puțin spațiu pentru discuții spontane. Administrația Trump preferă însă un format mai liber, care să le permită celor trei lideri să poarte un dialog direct.

China încearcă să evite imprevizibilul, în timp ce Statele Unite insistă asupra unui format mai flexibil pentru o eventuală întâlnire trilaterală între liderii american, chinez și rus.

Potrivit publicației The Wall Street Journal (WSJ), Beijingul dorește ca summitul să se desfășoare după un scenariu stabilit în prealabil. Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin ar urma să citească declarații pregătite dinainte, iar posibilitatea unor discuții libere ar fi limitată.

Administrația președintelui american Donald Trump susține, în schimb, un format mai deschis, care să le permită celor trei lideri să facă schimb de opinii. Întâlnirea ar putea avea loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în China pentru 18–19 noiembrie.

Diferențele dintre Washington și Beijing în privința formatului și agendei ridică semne de întrebare asupra șanselor ca reuniunea să aibă loc, deși Statele Unite, China și Rusia și-au exprimat disponibilitatea de a lua în calcul o asemenea întâlnire.

Controlul armamentului nuclear, un punct sensibil

Donald Trump a transmis clar că dorește să discute despre controlul armelor nucleare.

China deține un arsenal nuclear mult mai mic decât Statele Unite și Rusia, însă îl extinde rapid. Beijingul a manifestat de multă vreme reticență față de negocierile privind limitarea armamentului nuclear.

Duminică, 8 noiembrie, Trump și-a exprimat speranța că, în cadrul unei întâlniri cu Xi Jinping și Vladimir Putin, vor putea fi abordate „numeroase subiecte, inclusiv denuclearizarea”.

Pentru China, participarea la negocieri trilaterale privind controlul armamentului ar putea însă consacra o situație de inegalitate între arsenalele nucleare, în avantajul Washingtonului și Moscovei. Un asemenea rezultat este inacceptabil pentru Xi Jinping, care conduce cel mai amplu program de extindere a arsenalului nuclear chinez din istoria țării.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul nu va accepta să participe la astfel de negocieri.

Ultimul mare acord privind armele nucleare dintre Statele Unite și Rusia, cunoscut drept Noul START (START III), a expirat în februarie anul acesta. În consecință, cele mai mari două arsenale nucleare din lume au rămas, pentru prima dată după decenii, în afara unui acord care să le limiteze.

Administrația Trump a susținut că orice viitor acord de control al armamentului nuclear ar trebui să includă și China, al cărei arsenal se extinde într-un ritm mai rapid decât cele american și rus.

Miza Rusiei și poziția Beijingului

Apelul lui Vladimir Putin pentru organizarea unei întâlniri trilaterale ar putea urmări valorificarea unei eventuale relaxări a poziției lui Trump față de Kremlin.

Potrivit analizei citate de WSJ, liderul rus ar putea încerca să obțină, cu sprijinul Chinei, progrese în direcția încheierii războiului împotriva Ucrainei în condiții favorabile Moscovei, fără participarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Un oficial chinez a declarat că Beijingul este dispus să accepte o reuniune în trei, dar numai dacă aceasta este pregătită în detaliu. China dorește o agendă convenită în prealabil și un rezultat stabilit înaintea întâlnirii.

Beijingul ar fi dispus să discute despre Ucraina și alte subiecte importante în acest cadru. În lipsa unei pregătiri prealabile, însă, China ar prefera organizarea unor întâlniri bilaterale separate.

Un oficial de rang înalt din administrația Trump a afirmat că Xi Jinping pare să evite dialogurile spontane cu omologii săi. Această insistență asupra unui format strict controlat ridică întrebări cu privire la disponibilitatea liderului chinez de a participa la discuții directe, a adăugat reprezentantul american.

Surse apropiate Beijingului, citate de WSJ, susțin că Xi ar dori să creeze imaginea unei întâlniri trilaterale istorice, cu fotografii oficiale, declarații comune și un puternic impact propagandistic, fără a-și asuma riscul unor discuții imprevizibile.

De ce evită Xi Jinping discuțiile spontane

Kurt Campbell, fost adjunct al secretarului de stat al SUA, consideră că o asemenea întâlnire ar implica riscuri importante pentru liderul chinez.

„Cred că, pentru Xi, este o situație foarte riscantă și extrem de imprevizibilă. Beijingul ar prefera să își gestioneze separat relațiile cu Washingtonul și Moscova, obținând avantaje de la fiecare”, a declarat Campbell.

Preferința Chinei pentru discursuri pregătite și rostite pe rând este în concordanță cu practicile sale diplomatice obișnuite.

Întâlnirile lui Xi Jinping cu liderii străini sunt, de regulă, planificate cu mare atenție, uneori până la nivel de minut. Subiectele sunt stabilite dinainte, iar spațiul pentru spontaneitate este redus.

Această prudență este cu atât mai pronunțată în contextul pregătirilor pentru o amplă schimbare a conducerii Partidului Comunist Chinez, la cel de-al 21-lea Congres, programat pentru sfârșitul anului 2027. Se estimează că Xi va numi atunci o nouă generație de colaboratori loiali în funcțiile de conducere.

Potrivit surselor WSJ apropiate Beijingului, în timp ce Xi gestionează epurări politice, numiri în funcții-cheie și problema succesiunii, o întâlnire cu Trump și Putin desfășurată într-un format necontrolat reprezintă exact genul de variabilă imprevizibilă pe care China dorește să o evite.