Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Primul caz de accident vascular cerebral – tratat la Centrul primar AVC de la Spitalul raional Căușeni. Ce spun medicii

28 Dec. 2023, 16:41
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
28 Dec. 2023, 16:41 // Societate //  Realitatea.md

Primul caz de accident vascular cerebral, preluat de Centrul primar AVC de la Spitalul Raional Căușeni „Ana și Alexandru” a fost tratat cu succes prin tromboliză intravenoasă, anunță Ministerul Sănătății. Potrivit informațiilor prezentate de minister, pacienta a fost o femeie în vârstă de 75 de ani.

„Pacienta avea următoarele simptome: dereglări de vorbire, pareză facială cu dereglări de motilitate în hemicorp pe dreapta. Rudele au apelat imediat serviciul 112 și femeia a fost transportată la Unitatea Primiri Urgențe.

Medicii au reacționat prompt, în primele 30 de minute din momentul adresării a fost realizată tomografia computerizată, unde a fost exclusă o hemoragie cerebrală, ajutând medicul neurolog să confirme diagnosticul de accident vascular cerebral ischemic, după care s-a recurs la tratamentul prin tromboliză intravenoasă, efectuat în mai puțin de o oră din momentul internării.

La moment pacienta are o dinamică pozitivă, cu restabilirea practic în totalitate a vorbirii și mișcării membrului superior.

Tratamentul realizat cu succes reprezintă efortul echipei multidisciplinare din cadrul Spitalului Raional Căușeni „Ana și Alexandru”: echipa din cadrul Unității Primiri Urgențe, secției Terapie Intensivă, secției imagistică, implicați în realizarea tomografiei computerizate și medicul neurolog responsabil de funcționarea și monitorizarea centrului primar AVC, Valeriu Exari”, se arată în nota informativă a instituției.

Ministerul Sănătății precizează că Centrul primar AVC din cadrul Spitalului Raional Căușeni „Ana și Alexandru” activează începând cu 19 decembrie curent 24 de ore din 24, șapte zile în săptămână.

Responsabilii spun că în această lună și-au inițiat activitatea Centrul comprehensiv AVC de la Institutul de Medicină Urgentă, Centrul multidisciplinar AVC de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie „Diomid Gherman” și Centrul primar AVC de la Spitalul Clinic Municipal „Sfânta Treime”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.