Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat miercuri primul său decret de la preluarea mandatului, numind-o pe Luminița Odobescu în funcția de consilier prezidențial, scrie antena3.ro.

Fosta ministră de externe a României (2023-2024), Luminița Odobescu, opta pentru postul de ambasador în Spania, însă odată cu venirea lui Ilie Bolojan la Cotroceni, procesul de numire la Madrid a fost oprit.

Luminița Odobescu este doctor în relații economice internaționale și absolventă a Facultății de Comerț din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Cu o experiență vastă în diplomație, ea a ocupat funcții-cheie în Ministerul Afacerilor Externe și în cadrul Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană.

A fost Consilier de stat pentru afaceri europene și politică externă în Cancelaria Primului Ministru (2012-2015), secretar de stat pentru afaceri europene (2012) și director general al Departamentului Uniunea Europeană din MAE (2008-2012), gestionând relațiile României cu statele membre și negocierile de aderare.

În perioada 2002-2007, a activat la Reprezentanța Permanentă a României la UE, unde a coordonat negocierile pentru aderare în domenii precum energie, uniune economică și monetară, taxare și comerț. De asemenea, a gestionat relațiile comerciale dintre România și Uniunea Europeană, fiind implicată și în măsurile de apărare comercială.

De-a lungul carierei, Luminița Odobescu a primit mai multe distincții pentru contribuțiile sale în domeniul diplomatic. A fost decorată cu Ordinul “Meritul Diplomatic” în grad de ofițer pentru rolul său în aderarea României la UE (2007), Ordinul național al Legiunii de Onoare a Franței, în grad de Cavaler (2015) și Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler pentru contribuția la Președinția României la Consiliul UE (2019).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decret #Ilie Bolojan #Luminița Odobescu

Banca Națională a Moldovei avertizează asupra intensificării presiunilor inflaționiste și și-a revizuit în sens ascendent evaluarea riscurilor pentru trimestrul IV 2026 și prima jumătate a anului 2027. Inflația anuală a ajuns în august la 6,96% și a depășit limita superioară a coridorului țintit de banca centrală, scrie BANI.MD.

Potrivit BNM, inflația a accelerat cu 0,62 puncte procentuale față de luna iulie și s-a plasat peste intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Cu toate acestea, creșterea prețurilor din august a fost mai redusă decât anticipase BNM în Raportul asupra inflației publicat în aceeași lună. Explicația ține în principal de prețurile reglementate, după ce ajustarea tarifului la gazele naturale a fost întârziată.

Riscurile pentru perioada următoare se amplifică însă. BNM arată că presiunile vin atât din exterior, prin creșterea prețurilor la energie, produse alimentare și materii prime, cât și din interiorul economiei, unde consumul este susținut de majorarea veniturilor disponibile ale populației.

Banca centrală estimează acum riscuri mai mici pentru inflație în trimestrul III 2026 față de prognoza din august, dar o deteriorare a perspectivelor în trimestrul IV și în prima jumătate a anului 2027.

Unul dintre principalele pericole vine din sectorul energetic. De la începutul lunii septembrie, potrivit BNM, prețurile petrolului Brent și ale gazelor naturale Dutch TTF au continuat să crească, pe fondul reluării ostilităților dintre SUA și Iran. Volatilitatea piețelor energetice amplifică riscul ca scumpirile externe să fie transmise ulterior în prețurile din Republica Moldova.

Presiuni suplimentare pot veni și din zona alimentelor. Episoadele de temperaturi extreme din Europa, problemele logistice din Strâmtoarea Ormuz și riscurile asociate fenomenului El Niño au determinat revizuirea în sus a ipotezelor privind evoluția prețurilor alimentare internaționale.

În același timp, cererea internă rămâne puternică. Fondul de salarizare a crescut cu 12% în termeni nominali în trimestrul II, iar transferurile de bani către persoanele fizice au avansat cu 20,88% în iulie față de aceeași lună din 2025. Comerțul cu amănuntul a crescut, la rândul său, cu 15,7% în primele șapte luni ale anului.

BNM avertizează că traiectoria inflației rămâne dependentă și de momentul și amploarea ajustării tarifelor reglementate, inclusiv cele din sectorul energetic, dar și de recolta agricolă din anul viitor, consum, remiteri, investiții, finanțarea externă și politica fiscală.

Pentru a reduce presiunile asupra prețurilor și a readuce inflația către ținta de 5%, BNM a majorat rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual. Banca centrală spune că măsura urmărește inclusiv stimularea economisirii în detrimentul consumului și limitarea efectelor secundare ale șocurilor de ofertă.

În precedentul Raport asupra inflației, BNM spunea că valul scumpirilor ar urma să se intensifice în ultimele luni ale anului. Banca Națională a Moldovei (BNM) prognoza că rata anuală a inflației va urca de la 7,7% în trimestrul III la 9,2% în trimestrul IV 2026, potrivit Raportului asupra inflației din august.