Viziunea generală de reformare a sistemului organelor electorale și modificările propuse precum mandatul, organizarea, activitatea Comisiei Electorale Centrale (CEC), constituirea și funcționarea organelor electorale inferioare au fost unele din subiectele atelierului de discuții, în format online, pe marginea propunerilor de modificare și îmbunătățire a legislației electorale și conexe, organizat de CEC în parteneriat cu Promo-Lex.

Scopul evenimentului constă în elaborarea unui proiect de hotărâre pentru perfecționarea procedurilor electorale și implementarea recomandărilor formulate de actorii naționali și internaționali. La ședință au participat membri ai CEC, deputați, reprezentați ai partidelor politice, societății civile, ex-funcționari electorali și parteneri externi.

Președinta CEC, Angelica Caraman, și-a exprimat convingerea că aportul tuturor părților interesate în acest proces va duce la elaborarea unui document complex, care va exclude lacunele existente și aspectele problematice ale proceselor electorale din țara noastră.

La primul atelier, din cele patru planificate, a fost prezentată viziunea generală de reformare a sistemului organelor electorale și modificările propuse în acest sens. Sugestiile de modificare, prezentate de Pavel Postica, vicepreședinte CEC, au vizat, în special, mandatul, organizarea și activitatea Comisiei, precum și constituirea și funcționarea organelor electorale inferioare.

Alt subiect discutat de către participați și prezentat de secretarul CEC, Alexandr Berlinschii, a ținut de îmbunătățirea prevederilor legale ce se referă la particularitățile constituirii și funcționării secțiilor de votare peste hotarele țării și pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului (Transnistria).

Discuțiile demarate astăzi sunt rezultatul consultărilor publice precedente, inițiate de CEC, pentru înaintarea propunerilor de modificare a Codului electoral și a legislației conexe, inițiate în februarie curent. Următoarele teme propuse se vor referi la procedurile de desemnare și înregistrare a candidaților și reglementarea campaniei electorale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atelier #CEC #legislatie #Promo-Lex

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.