După 3 ani de ședințe preliminare, în dosarul fraudei bancare a fost audiat primul martor al acuzării – fostul președinte al Moldova Agroindbank, care a împrumutat 8 milioane de euro Băncii de Economii (BEM). Creditul a fost întors din bugetul de stat, transmite miercuri, 3 aprilie curent, Europa Liberă.
Dosarul în care fostul șef al BEM, Viorel Bîrcă, și fostul administrator special al BEM, Ion Ropot, sunt învinuiți de escrocherie în proporții deosebit de mari în interesul unei organizații criminale a ajuns în instanță în aprilie 2021. Potrivit procurorilor, aceștia ar fi facilitat sustragerea a 10 milioane de dolari și 8 milioane de euro din creditele acordate Băncii de Economii de Moldindconbank și, respectiv, Moldova Agroindbank (MAIB).
Creditele au fost asigurate de un gaj, 35% de acțiunile Victoriabank, și returnate din banii statului – creditul de urgență garantat de stat, alocat BEM în noiembrie 2014. În opinia procurorilor, împrumuturile ar fi trebuit să fie întoarse din contul acțiunilor gajate, și nu din bugetul de stat. Viorel Bîrcă și Ion Ropot nu-și recunosc vina.
Pe parcursul ultimilor 3 ani, la acest dosar au fost conexate cazurile în care sunt vizați foști conducători ai Băncii Naționale, Băncii Sociale, Unibank și oligarhul Vladimir Plahotniuc. La 1 aprilie 2024, în acest dosar a fost audiat primul martor al acuzării, fostul președinte MAIB, Serghei Cebotari.
„Toată țara știa că Platon e acolo, dar noi nu aveam dovezi”
Martorul a povestit instanței că, în 2014, conducerea BEM a solicitat de la MAIB un credit de 17 milioane de euro, care urma să fie achitat în tranșe. Prima tranșă, de 8 milioane de euro, a fost transferată către BEM în noiembrie, iar la sfârșitul lunii, BEM a renunțat la credit și a întors datoria. „Slava Domnului că am reușit să trimitem numai o tranșă”, a spus martorul.
Potrivit lui Cebotari, creditele interbancare sunt niște tranzacții obișnuite pentru instituțiile financiare. În cazul dat, pentru a garanta creditul, două companii terțe au depus în conturile MAIB 10 milioane de dolari în calitate de amanet. De asemenea, au fost gajate circa 15% de acțiunile Victoriabank. Cebotari a asigurat judecătorii că cererea de acordare a creditului a fost verificată de direcțiile băncii, care nu au văzut nimic suspect.
Martorul a mai spus că, până la solicitarea BEM, el a fost telefonat de Veaceslav Platon care „se interesa de acest credit”. În 2013, 43% din acțiunile MAIB au fost procurate de circa 20 de companii. Cebotari a povestit că Platon îi spunea că reprezintă noii acționari. În acea perioadă, MAIB a fost sancționat de Banca Națională pentru că are „acționari netransparenți”. El a explicat că angajații băncii nu aveau pârghii ca să-i oblige pe noii acționari să dezvăluie cine sunt beneficiarii finali. Astfel, conducerea MAIB putea doar să le transmită acționarilor solicitări de informații, la care unii răspundeau, iar alții – nu. „Toată țara știa că Platon e acolo [la MAIB], dar noi nu aveam dovezi”, a spus Cebotari.
Fostul președinte MAIB a spus că, în realitate, Platon nu a avut nici o tangență cu decizia de a credita BEM. „Practic oricine îl putea suna pe președintele băncii, dar asta nu înseamnă că noi executam, indiferent cine era Platon, Ivanov, Plahotniuc. Președintele băncii nu examinează cererile de credit și nici nu le acordă”, a menționat Cebotari.
El a mai spus că a aflat din presă că BEM ar fi întors MAIB banii obținuți din garanțiile de stat, dar la acel moment nu știa despre acest fapt.
De ce Platon „se interesa” de acest credit
Circumstanțele acordării creditului dat au mai fost discutate la Judecătoria Buiucani în anul 2020, atunci când a fost examinat unul dintre dosarele lui Veaceslav Platon. În acel dosar, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani, în 2017, și achitat în 2021, după ce dosarul a fost revizuit și rejudecat.
Omul de afaceri a povestit judecătorilor că, în 2011, a cumpărat de la Vladimir Plahotniuc mai multe active, inclusiv 38,2% din acțiunile Victoriabank și compania ALFA Engineering, care deține hotelul „Național”. Platon spune că în 2014 Plahotniuc l-a forțat să încheie o tranzacție inversă, intermediată de oligarhul Ilan Șor.
„Din start, ei încercau să creeze impresia că Ilan Șor cumpără aceste acțiuni de sine stătător, însă, în cadrul tratativelor, din discuții a devenit clar că acțiunile le cumpără Plahotniuc”, a declarat Platon în instanță.
Potrivit lui Platon, Șor cu Plahotniuc au cumpărat acțiunile Victoriabank cu banii sustrași din BEM. La rândul lor, cei doi neagă că au participat la furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2014.
