Primul om executat prin inhalare cu azot. Condamnat la moarte după ce a fost plătit de un preot să-i ucidă soția

Statul american Alabama a executat un bărbat condamnat la moarte prin inhalare de azot, o premieră mondială criticată de ONU, care a comparat această metodă de execuţie cu o formă de „tortură”.

Kenneth Eugene Smith, condamnat definitiv la moarte în 1996 pentru uciderea unei femei la ordinul soţului ei, a murit la penitenciarul Atmore la ora locală 20.25 au anunţat mai multe media locale, citând o declaraţie a guvernatorului statului Alabama, Kay Ivey.

Execuţia sa a fost prima din acest an în Statele Unite, unde în 2023 au fost efectuate 24, toate prin injecţie letală. Este pentru prima dată în mai bine de 40 de ani când o metodă nouă de execuţie a fost folosită în această ţară.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

O tentativă anterioară prin injecţie letală, la 17 noiembrie 2022, a fost anulată în ultimul moment, deoarece picăturile intravenoase folosite pentru a-i administra soluţia letală lui Kenneth Eugene Smith nu au putut fi pregătite în timpul legal alocat, deşi acesta fusese imobilizat timp de mai multe ore.

Alabama, situat în sud-estul Statelor Unite, este unul dintre cele trei state americane care permit execuţia prin inhalare de azot, în care moartea este cauzată de hipoxie (epuizarea oxigenului).

Biroul Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) a declarat la 16 ianuarie că este „alarmat” de utilizarea unei „metode de execuţie noi şi netestate, hipoxia cu azot”.

Aceasta „ar putea constitui tortură sau alte tratamente crude sau degradante în conformitate cu dreptul internaţional”, a avertizat o purtătoare de cuvânt a OHCHR, Ravina Shamdasani, cerând o suspendare a execuţiei.

Alabama a prezentat inhalarea cu azot drept ”cea mai umană metodă de execuție inventată vreodată”

Protocolul din Alabama pentru execuţia prin hipoxie cu azot nu include sedare, în timp ce Asociaţia Americană de Medicină Veterinară (AVMA) recomandă sedarea animalelor eutanasiate în acest mod, a precizat purtătoarea de cuvânt.

Toate apelurile şi cererile de amânare a execuţiei lui Kenneth Eugene Smith, în vârstă de 58 de ani, au fost respinse, inclusiv de Curtea Supremă miercuri. Cea mai înaltă instanţă a ţării, care are o majoritate conservatoare, a audiat joi un ultim apel al condamnatului, dar nu a dat curs acestuia.

În argumentele sale scrise adresate Curţii Supreme, statul Alabama mersese chiar până într-acolo încât prezentase hipoxia cu azot ca fiind „probabil cea mai umană metodă de execuţie inventată vreodată”.

„Autorităţile din Alabama au ratat trei execuţii la rând în 2022, inclusiv pe cea a domnului Smith”, a subliniat Robin Maher, director executiv al Death Penalty Information Center (DPIC).

Smith a fost condamnat pentru uciderea, în 1988, a lui Elizabeth Dorlene Sennett, în vârstă de 45 de ani, comandată de soţul ei, Charles Sennett, un pastor foarte îndatorat şi infidel, pentru a face să pară o spargere care a mers prost.

În ciuda sinuciderii soţului, poliţia a dat de urma crimelor celor doi bărbaţi. Complicele lui Kenneth Eugene Smith, John Forrest Parker, care fusese condamnat la moarte, a fost executat în 2010.

Jurații l-au condamnat la închisoare pe viață, judecătorul a decis să-i aplice pedeapsa cu moarte

Kenneth Smith a fost, de asemenea, condamnat la moarte pentru prima dată, dar procesul a fost anulat în apel. La cel de-al doilea proces al său, în 1996, 11 din cei 12 juraţi au optat pentru o condamnare pe viaţă.

Dar, ca şi în procesul complicelui său, judecătorul a trecut peste juraţi şi l-a condamnat la moarte, o posibilitate care exista la acea vreme în câteva state, dar care a fost abolită în prezent pe întreg teritoriul SUA.

În raportul său anual din decembrie, DPIC a afirmat că majoritatea deţinuţilor executaţi în 2023 în Statele Unite „probabil că nu ar fi condamnaţi la moarte astăzi”, în special din cauza luării în considerare a problemelor de sănătate mintală şi a traumelor acuzaţilor sau a modificărilor legislative pentru impunerea pedepsei cu moartea.

Pedeapsa cu moartea a fost abolită în 23 de state americane, în timp ce alte şase state respectă un moratoriu privind aplicarea ei prin decizia guvernatorului.

#pedeapsa cu moartea #executie #preot

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.