Zagreb a devenit săptămâna trecută primul oraș din Europa care a lansat o rețea comercială de robotaxiuri. Serviciul este operat de startup-ul Verne, fondat de antreprenorul Mate Rimac, cunoscut și pentru colaborarea cu Bugatti.

Lansarea oficială a avut loc pe 6 mai, iar flota include 10 vehicule electrice autonome, echipate cu software de conducere dezvoltat de compania chineză Pony.ai. Taxiurile circulă într-o zonă de aproximativ 90 de kilometri pătrați din capitala Croației, inclusiv spre aeroportul internațional din Zagreb.

O cursă costă 1,99 euro, adică aproximativ 40 de lei moldovenești. Rezervările sunt făcute prin aplicația Verne, iar în lunile următoare serviciul urmează să fie disponibil și pe platforma Uber.

„Ne dorim să atragem cât mai mulți clienți și să adunăm date valoroase despre condițiile de trafic din Zagreb”, au declarat reprezentanții Verne.

Deși Europa este încă în urma Statelor Unite și Chinei la capitolul transport autonom, proiectul din Zagreb este considerat un pas important pentru dezvoltarea acestei tehnologii pe continent. În SUA, compania Waymo operează deja una dintre cele mai mari rețele de robotaxiuri.

Până la modificarea legislației europene, vehiculele Verne circulă cu operatori de siguranță la bord, însă călătoria este complet autonomă. Jurnaliștii Bloomberg, care au testat serviciul, au remarcat că mașinile evită obstacolele și se deplasează fluent în trafic.

Interesul pentru noul serviciu este în creștere. Aplicația Verne are deja aproximativ 300 de utilizatori activi, iar peste 4.000 de persoane s-au înscris pe lista de așteptare. Compania negociază acum extinderea serviciului în alte 11 orașe din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Orientul Mijlociu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Europa #robotaxiuri

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.