Ucraina a fost de acord să accepte propunerea SUA de încetare imediată a focului pentru 30 de zile și să ia măsuri pentru restabilirea unei păci durabile după invazia Rusiei, potrivit unei declarații comune SUA-Ucraina, transmite adevarul.ro.

Cele două părți, reunite în Arabia Saudită, au convenit, de asemenea, să încheie cât mai curând posibil un acord global pentru dezvoltarea resurselor minerale critice ale Ucrainei, se arată în declarație, potrivit reuters.

În declaraţia comună se arată că „preşedinţii celor două ţări au convenit să încheie cât mai curând posibil un acord cuprinzător pentru dezvoltarea resurselor minerale critice ale Ucrainei pentru a extinde economia Ucrainei, a compensa costul asistenţei americane şi a garanta prosperitatea şi securitatea Ucrainei pe termen lung”.

Ce conține acordul

Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a accepta propunerea SUA de a decreta o încetare a focului imediată, provizorie, de 30 de zile, care poate fi prelungită de comun acord de către părți și care este supusă acceptării și punerii în aplicare simultane de către Federația Rusă.

Acordul va „extinde economia Ucrainei, va compensa costul asistenței americane și va garanta prosperitatea și securitatea pe termen lung a Ucrainei”.

SUA vor „ridica imediat pauza privind schimbul de informații și vor relua asistența pentru securitate acordată Ucrainei”, se arată în document.

Ambele delegații au convenit să înceapă imediat „negocieri în vederea unei păci durabile care să asigure securitatea Ucrainei pe termen lung”, se arată în comunicat.

SUA s-au angajat să discute aceste propuneri cu reprezentanții Rusiei, în timp ce delegația ucraineană a reiterat faptul că partenerii europeni vor fi implicați în procesul de pace, se arată în comunicat.

„Președintele vrea ca acest lucru să înceteze. De aceea am venit aici. Vom prezenta acum această ofertă rușilor și sperăm că vor spune da”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, potrivit Fox news.

Rubio, aflat alături de consilierul pentru securitate națională Mike Waltz, nu a detaliat exact ce conține acest acord, dar a spus: „Ucraina este gata să înceteze lupta”.

„Președintele Trump este președintele păcii”, a adăugat Waltz.

Zelenski: Ucraina este pregătită pentru pace

Zelenski spune că propunerea delegației ucrainene a constat în trei aspecte: „liniște pe cer” și pe mare, precum și „măsuri reale pentru stabilirea încrederii”, inclusiv eliberarea prizonierilor.

Zelenski spune că SUA au propus să stabilească o încetare completă a focului timp de 30 de zile în Marea Neagră și de-a lungul întregii linii a frontului.

„Ucraina acceptă această propunere. O considerăm pozitivă și suntem pregătiți să facem un astfel de pas. Ucraina este pregătită pentru pace. Rusia trebuie să își arate disponibilitatea de a pune capăt războiului sau de a continua războiul. Este timpul să aflăm tot adevărul”, a spus Zelenski, potrivit The Guardian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#acord #PACE #razboi #Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.