Acordul de cooperare cu Banca Europeană de Investiții prin, pentru realizarea studiului de prefezabilitate și fezabilitate al proiectului de construire a autostrăzii Ungheni-Chișinău-Odesa, a fost semnat de Andrei Spînu. Conform ministrului Infrastructurii, acesta este primul pas pentru crearea coridorului Republica Moldova – Uniunea Europeană.

„Ne dorim cu toții ca acest proiect să se realizeze în termene cât mai restrânse, iar construcția să înceapă cât mai repede. În același timp, trebuie să fim conștienți că astfel de proiecte durează în timp. Din păcate, timp s-a pierdut mult. Aceste studii deja trebuia să fie făcute mulți ani în urmă. Recuperăm acum. Ne vom mișca cât mai repede posibil că în următorii ani să parcurgem celelalte etape: proiectarea, identificarea resurselor financiare, licitarea și inițierea lucrărilor”, declară ministrul.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Studiul de prefezabilitate urmează să fie finalizat până în anul 2024, iar până la finalul anului 2025 va fi încheiat și studiul de fezabilitate, potrivit Ministerului Infrastructurii (MIDR). Documentele prevăd colectarea informațiilor și a datelor cu privire la situația actuală a drumului, a intensității traficului planificat, evaluarea economică. Urmează a fi definite punctele geografice și lățime.

Autostrada Ungheni – Chișinău – Odesa va conecta centrele economice și industriale regionale ale celor trei țări. Autoritățile își propuns astfel să faciliteze comerțul, să dezvolte economia și să apropie Moldova de UE, potrivit MIDR.

#acord #Andrei Spinu #BEI #drum #Ungheni-Chișinău-Odesa

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.