Primul președinte al Ucrainei, Leonid Kravchuk, a murit astăzi, 10 mai, după o îndelungată boală. Acest lucru a fost confirmat pentru Ukrainian News de o sursă din cercul familiei.

„Astăzi, 10 mai 2022, la ora 17:00, ora Kievului, Leonid Makarovici Kravciuk, primul președinte al Ucrainei independente, a încetat din viață după o îndelungată boală”, se arată în mesaj.

Moartea lui Kravciuk a fost confirmată pe canalul de Telegram al deputatului popular al Ucrainei, Irina Gherașcenko. „Leonid Kravciuk a murit”, a scris ea. Gherașcenko nu a oferit alte detalii.

La sfârșitul lunii iunie 2021 a devenit cunoscut faptul că starea de sănătate a lui Leonid Kravciuk s-a înrăutățit. Ulterior, a devenit cunoscut faptul că Kravchuk a fost operat la Centrul Inimii din Kiev. După operație, Kravciuk a fost trimis în Germania pentru reabilitare.

Presa a scris că Leonid Kravciuk a suferit o intervenție chirurgicală pe inimă, a fost la terapie intensivă și a fost conectat la un ventilator. Recent, jurnaliștii au aflat că starea lui Kravciuk, în vârstă de 88 de ani, s-a îmbunătățit. Ulterior, această informație a fost confirmată de Aleksei Arestovici, purtătorul de cuvânt al delegației ucrainene la Grupul de contact trilateral, condus de Kravciuk.

La 10 ianuarie 2022 Leonid Kravciuk a sărbătorit 88 de ani de la naștere.

Reamintim, că Leonid Kravciuk a fost primul președinte al Ucrainei independente în perioada 1991-1994. Împreună cu Boris Elțîn, președintele Rusiei și Stanislav Șușkevici, primul lider al Belarusului independent, care a murit săptămâna trecută, Kravciuk a luat parte la semnarea Acordului din Belovejskaia Pușcia, care a pus capăt existenței URSS. În iulie 2020, Leonid Kravciuk a condus delegația ucraineană la Grupul de contact trilateral pe problema Donbass.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#decedat #Leonid Kravciuk #primul președinte #Ucraina

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Potrivit analizei economistului Veaceslav Ioniță, creșterea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri și comercianți, întrucât costurile logistice au crescut și reduc marjele.

O vulnerabilitate este transportul feroviar. Exporturile de grâu pe calea ferată au scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, cu aproape 94%. Analiza leagă scăderea de blocajele pe direcția portului Reni și de riscurile militare din regiune.

În același timp, 73,8% din exporturile de grâu au fost realizate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești, ceea ce indică o dependență ridicată de un număr restrâns de rute logistice.

Pe segmentul făinii, situația este diferită. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone, cu circa 4% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025. Încasările au fost de 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august. În același timp, Moldova a importat 15.688 de tone de făină, în valoare de 120,7 milioane de lei. Astfel, exporturile au depășit importurile cantitativ cu 743 de tone, dar balanța valorică a rămas negativă, cu un deficit de 33,6 milioane de lei.

Potrivit analizei, diferența de preț este explicată și prin structura produselor: Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată industriei, în timp ce importă mai ales produse ambalate pentru comerțul cu amănuntul.

Analiza arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină. Autorul susține că dezvoltarea sectorului ar necesita un lanț mai bine conectat, de la producția de grâu și stocare până la procesare, transport și vânzare.