Primul preşedinte homosexual din UE a depus jurământul. „În Letonia, drepturile fiecărei persoane trebuie respectate”

Edgars Rinkevics, cel mai longeviv ministru de externe al Letoniei, a devenit sâmbătă primul şef de stat deschis gay din Uniunea Europeană (UE) şi, la depunerea jurământului în calitate de preşedinte al ţării, a promis că va lupta pentru incluziune şi egalitate.

În discursul său de învestire în faţa Saeima (parlamentul), care l-a ales la 31 mai, Rinkevics a declarat că îşi va folosi atribuţiile, deşi limitate, pentru a contribui la procesul legislativ şi a forma opinia publică în scopul de a face din Letonia o ţară mai incluzivă şi mai egală.

„Letonia este o ţară suverană, liberă şi democratică. Dar trebuie să fie legală şi corectă pentru toată lumea. Fiecare persoană din Letonia, cetăţenii săi, ar trebui să simtă că îi aparţin, că sunt protejaţi din punct de vedere legal şi sunt în siguranţă”, a spus noul preşedinte, referindu-se aparent la sprijinul său anterior pentru o lege a uniunilor civile de gen neutru.

Rinkevics a fost ministru de externe din 2011 până la demisia sa oficială, vineri, şi şi-a făcut publică orientarea sexuală în noiembrie 2014.

În discursul său de învestitură, el s-a referit la incluziune, declarând că, „în Letonia, drepturile fiecărei persoane trebuie respectate şi protejate în conformitate cu cele mai înalte valori şi standarde ale drepturilor omului”.

„Sunt dispus să lucrez îndeaproape cu ramurile legislativă, executivă şi judiciară pentru a atinge aceste obiective”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte politica externă, noul preşedinte a subliniat: ”Letonia va apăra o NATO puternică şi eficientă, Uniunea Europeană, o ordine internaţională bazată pe drept şi o strânsă cooperare cu prietenii şi aliaţii noştri. Vom continua să sprijinim poporul ucrainean eroic în lupta sa pentru libertate până la victoria Ucrainei”.

Discursul fostului şef al diplomaţiei letone vine cu câteva zile înainte de summitul NATO de la Vilnius, unde Letonia va fi reprezentată de prim-ministrul Krisjanis Karis în calitate de ministru interimar de externe, deoarece înlocuitorul lui Rinkevics nu a fost încă desemnat.

Noul preşedinte s-a referit şi la rezultatele economice ale Letoniei, criticate de politicienii din opoziţie.

„Competitivitatea noastră depinde în mod direct de rezultatele ţării în domeniul afacerilor, ştiinţei, educaţiei şi inovaţiei. Numai aşa ne vom consolida poziţia de ţară prosperă, puternică şi modernă, care participă activ la politica internaţională”, a insistat el.

Rinkevics s-a referit totodată la inegalitatea din societatea letonă, afirmând că ”este o problemă majoră, atât în ceea ce priveşte dezvoltarea socială, cât şi regională”.

„Decalajul social din societatea noastră este prea mare. Când luăm decizii, să ne amintim cum vor afecta fiecare persoană şi, de asemenea, cum vor contribui la eliminarea acestor decalaje”, a insistat el.

Referitor la tineretul leton, Rinkevics a abordat şi problema cerinţelor de limbă rusă pe piaţa muncii, care au făcut obiectul unor dezbateri aprinse pe reţelele sociale şi pe cea a campaniei unui scriitor şi poet, de interzicere a folosirii acestei limbi în viaţa publică şi în economie.

„Este inacceptabil ca tinerii să părăsească ţara pentru că piaţa muncii cere limba rusă. Nu este acceptabil ca tinerii să aleagă alte ţări, pentru că din diverse motive nu se simt auziţi sau sprijiniţi în Letonia”, a spus Rinkevics.

#homosexual #Edgars Rinkēvičs #Letonia #Juramant #presedinte

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.