Continuă lucrările la Tunelul Curtea de Argeș, primul tunel săpat în stâncă de pe o autostradă din România. Constructorul austriac PORR a reușit să foreze peste un kilometru din tunelul care trece Dealul Momaia (Argeș). A fost forat primul kilometru de tunel din secțiunea 4: Tigveni – Curtea de Argeș a Autostrăzii Sibiu-Pitești, a anunțat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.

Antreprenorul are mobilizat în șantier un număr de 590 muncitori și 185 utilaje, iar lucrările vor continua și în perioada sărbătorilor de Paște. La execuția tunelului, se lucrează 24 de ore din 24.

Tunelul săpat prin dealul Momaia, în apropiere de Curtea de Argeș, va avea o lungime de 1,3 km și va fi format din două galerii principale separate, câte una pentru fiecare sens de mers. Galeriile au fost denumite simbolic Daniela și Alina, după numele unor angajate.

A fost realizat și un tunel intermediar, informează oficialul, care va fi folosit ca pasaj pietonal între cele două galerii sau drept cale de evacuare după darea în trafic. După ce se vor finaliza lucrările, tunelul rutier va avea denumirea oficială „Tunel Curtea de Argeș”.

În afară de construcția tunelului care va trece pe sub Dealul Momaia din județul Argeș, la secțiunea 4 a Autostrăzii Sibiu-Pitești se execută și lucrări de excavații și terasamente pe câteva sectoare aferente nodului rutier Țigveni. A fost finalizată forarea, armarea și betonarea celor 20.500 metri liniari de piloți necesari structurilor aferente acestui tronson de autostradă și a început execuția piloților necesari unuia dintre firele tunelului. De asemenea au fost realizate șapte dintre cele 16 fundații aferente podețelor.

Continuă și lucrările de forare, armare și betonare a piloților cu diametru mic pentru îmbunătățirea terenului de fundare, fiind realizați în proporție de 85%.

Tunelul Curtea de Argeș va avea o lungime totală de 1,35 km (2,7 km pe ambele galerii). Constructorul folosește o tehnologie modernă, lucrarea fiind realizată de o echipă internațională de profesioniști.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș are o lungime de aproape 10 km și cuprinde 12 poduri, pasaje și viaducte, cel mai lung viaduct fiind de 630 de metri. De asemenea, este cuprinsă și construcția unui nod rutier la Țigveni, care va face conexiunea cu Secțiunea 3 a Autostrăzii Sibiu – Pitești.

#Pitesti #Romania #sarbatori pascale #tunel

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.