Din cărțile cu povești, direct pe ecrane. Este vorba despre poveștile Fata ciobanului, Cremene voinicul sau Dafin și Vestra, dar și alți eroi ai poveștilor populare care s-au conformat tehnologiilor 2D. Mai exact, acest lucru s-a întâmplat după succesul proiectului-pilot de animare a cinci povești de-ale lui Ion Creangă în 2D, studioul „Kreyon” a animat alte cinci povești populare. Finanțarea a fost oferită în cadrul Programului UE „Măsuri de Promovare a Încrederii”, implementat de PNUD.

„Dafin și Vestra”, „Fata ciobanului”, „Cremene voinicul”, „Busuioc Făt-Frumos și Ileana-Cosânzeana Sora Soarelui”, „Voinic din lume fără nume” acestea sunt poveștile animate care, după plasarea la Moldova 1 și Bendery TV, în stânga Nistrului, vor fi disponibile publicului larg.

Pe lângă designeri, ilustratori, regizori de sunet și muzicieni, au fost implicați în procesul de creație și actori de la teatrele „Vasile Alecsandri” din Bălți și „Театр с улицы Роз” din Chișinău. Coloana sonoră care însoțește animațiile a fost înregistrată într-un studio din Chișinău, iar în poveștile animate se aud sunete de vioară, clarinet, țambal, nai sau contrabas.

Animațiile sunt disponibile în trei limbi (română, rusă și engleză), pentru a face și mai cunoscute poveștile populare.

„Cea mai mare provocare au întâlnit-o ilustratorii, când au ajuns să facă schițele pentru zmei, Zgripțuroaică sau dracii, slujitorii Zmeului. Ei au recitit variantele de povești din cărți deja existente, care s-au dovedit a fi destul de puține. Consultând articole pe internet, am descoperit cum în diferite regiuni și culturi sunt reprezentate astfel de personaje fantastice. În cazul animațiilor noastre, am decis să le dăm o formă antropomorfă, astfel că ei se comportă și au obiceiuri ca oamenii. Astfel, imaginile vor fi mai ușor de înțeles de copii”, relatează Ion Savin.

Echipa speră că animațiile vor repeta cel puțin succesul primelor cinci povești. Astfel, povestea „Capra cu 3 iezi” a înregistrat peste 400 de mii de vizualizări pe Youtube, în doar șase luni de la lansare.

„Chiar în etapa de producție a primelor cinci povești ne-au bucurat comentariile pozitive venite de la prieteni, familie și, ulterior, după difuzare, din partea publicului. Acesta a fost momentul în care ne-am propus să continuăm să animăm poveștile cu care am crescut, pe care le-am citit la biblioteca din sat”, afirmă Ion Savin.

„Redacția noastră a primit foarte multe apeluri de la telespectatori, care ne transmiteau mesaje de recunoștință pentru că am difuzat poveștile. Ne telefonau chiar și vârstnicii, cu rugămintea de a le difuza repetat, pentru ca nepoții lor să le mai vadă o dată”, spune Janna Nastas, directoarea postului Bendery TV.

Programul UE „Măsuri de Promovare a Încrederii” contribuie la sporirea cooperării între locuitorii de pe ambele maluri ale râului Nistru prin implicarea reprezentanților societății civile, media și comunității de business în proiecte comune.

#povesti #sprijin financiar #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.