Prințul Charles nu va mai accepta donații mari în numerar pentru organizațiile sale caritabile, a anunțat, miercuri, o sursă din Casa Regală britanică, conform The Guardian. Anunțul vine după ce moștenitorul coroanei britanice a fost criticat dur pentru că ar fi primit 3 milioane de euro într-o valiză de la un șeic din Qatar.

The Sunday Times a relatat, anterior, că prințul Charles a acceptat personal donația trimisă către Organizația Caritabilă Prince of Wales de șeicul Hamad bin Jassim bin Jaber al-Thani, un fost prim-ministru al Qatarului. Conform informațiilor din articolul de presă, cele trei donații au fost făcute între 2011 și 2015.

Clarence House a reacționat la articolul de presă și a precizat că donațiile de la șeic au fost transmise imediat către una dintre organizațiile caritabile ale prințului și că au fost urmate toate procedurile corecte.

O sursă din Casa Regală britanică a mai precizat că succesorul reginei Elisabeta „acționează după sfatul consilierilor”.

„Situațiile și contextele se schimbă de-a lungul anilor. Pot să spun cu certitudine că după mai mult de o jumătate de deceniu, situația a evoluat, că acest lucru nu s-a mai întâmplat și că nu se va mai întâmpla din nou. Ce a fost atunci a fost atunci”, a spus sursa citată, conform The Guardian.

Deși nu există nicio dovadă sau sugestie că s-ar fi întâmplat vreo ilegalitate, sau că Charles a oferit ceva în schimbul acelor bani, criticii săi spun că acuzațiile arată că moștenitorul coroanei britanice nu are o judecată bună.

„Banii au fost trimiși imediat organizațiilor sale caritabile, iar aceste organizații sunt cele care au decis să accepte acești bani. Decizia este a lor. Și au făcut acest lucru, și după cum au confirmat, au îndeplinit toate procedurile corecte. Auditorii au verificat totul”, a mai precizat sursa citată.

Recent, poliția metropolitană din UK investighează acuzații în legătură cu altă organizație caritabilă a prințului Charles, The Prince’s Foundation, care ar fi implicată într-o schemă prin care un milionar saudit sa fi urmat să fie înnobilat și să primească cetățenia britanică în schimbul unor donații generoase.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#bani cash #printul Charles #Șeic din Qatar

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.