Prinţul William al Marii Britanii, care a revenit miercuri în serviciul public după operaţia soţiei sale Kate şi după vestea despre starea de sănătate a tatălui său, a mulţumit oamenilor pentru mesajele lor de susţinere.

„Apreciem foarte mult bunătatea tuturor, vă mulţumim. Aş dori să profit de această ocazie pentru a vă mulţumi, de asemenea, pentru mesajele amabile de susţinere pentru Catherine şi pentru tatăl meu, în special în ultimele zile. Înseamnă foarte mult pentru noi toţi. Este corect să spunem că ultimele săptămâni au avut un accent mai degrabă „medical””, a spus prinţul moştenitor, care are 41 de ani.

Evenimentul a fost a doua apariţie publică oficială a moştenitorului tronului, care miercuri şi-a reluat angajamentele publice, după ce şi le amânase pentru a avea grijă de cei trei copii ai săi, după ce Kate, soţia sa în vârstă de 42 de ani, a suferit o intervenţie chirurgicală abdominală, planificată, pe 16 ianuarie, iar apoi a petrecut două săptămâni de recuperare în spital.

Între timp, tatăl său, Regele Charles, a urmat un tratament la acelaşi spital pentru o mărire de prostată.Palatul Buckingham a anunţat că testele ulterioare efectuate asupra monarhului în vârstă de 75 de ani au dezvăluit că acesta are o formă de cancer.

În condiţiile în care regele şi-a amânat îndatoririle publice pentru a urma un tratament în ambulatoriu, iar Kate nu se aşteaptă să revină în serviciul public decât după Paşte, sarcina de a asigura imaginea publică a monarhiei va reveni celorlalţi membri ai familiei regale, în special lui William şi soţiei lui Charles, Regina Camilla.

Specialistul în probleme regale Robert Hardman a declarat că William şi-a asumat deja îndatoriri de stat substanţiale spre sfârşitul domniei Reginei Elizabeth, când aceasta a fost împiedicată de probleme de mobilitate să participe.â

„În această privinţă, nu este atât de diferit, dar, evident, există povara aşteptărilor”, a declarat Hardman pentru Reuters. „În multe ocazii va trebui să stea în locul lui, va fi un fel de cvasi-şef de stat în acelaşi mod în care a fost prinţul Charles când regina era lipsită de mobilitate”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În ciuda diagnosticului, Charles intenţionează să-şi continue o mare parte din activitatea sa privată ca monarh şi să se ocupe de documentele de stat. El urma să vorbească miercuri la telefon cu prim-ministrul Rishi Sunak, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia.

Palatul Buckingham nu a oferit detalii despre afecţiunea regelui, în afară de a spune că nu este vorba de cancer de prostată, dar a precizat că regele a rămas „pe deplin pozitiv” şi că aşteaptă cu nerăbdare să revină la serviciul public cât mai curând posibil.

#cancer #diagnostic #William

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.