Moldovenii sunt mai interesați să își asigure mașina decât viața sau sănătatea, totalul valoric al primelor brute subscrise pe segmentul auto fiind de 13 ori – peste 726 milioane de lei, decât subscrierile pe segmentul asigurărilor de sănătate – 56,3 milioane de lei, arată datele Biroului Național de Statistică, scrie Bani.md.

Cu toate acestea, din totalul asigurărilor auto, doar 29% sunt asigurări CASCO si 70% asigurări obligatorii RCA.

Asigurările de viață (fără asigurarea cu pensii și fără anuități) au constituit 45,4 milioane de lei, iar asigurările de viață au constituit 2,1 milioane de lei.

Economiștii explică reticența moldovenilor în a-și asigura sănătatea viața prin faptul că de-a lungul anilor mai multe companii de asigurări din Republica Moldova au fost ținta atacurilor raider.

În opinia economiștilor, asigurarea de sănătate, când într-un sistem de asigurări nu se întorc despăgubiri pe măsura sumelor colectate, este o formă de stoarcere de bani de la cetățeni. Există o problemă că moldovenii nu-și asigură sănătatea, viața, dar cea mai mare problemă sunt companiile noastre de asigurări care, din păcate, nu au fost îmbunătățite.

Companiile de asigurări din Republica Moldova au perfectat poliție în sumă de 1,1 miliarde de lei în șase luni ale anului 2022 cu 34,6% mai mult față de perioada similară a anului precedent.

În ianuarie-iunie 2022 veniturile şi cheltuielile asigurătorilor s-au majorat față de perioada respectivă a anului 2021 cu 40,5% şi 39,0% respectiv. Profitul până la impozitare s-a majorat cu 57,5% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#asigurări #casco #economisti #moldoveni #RCA

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.