Comisia de anchetă creată de Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a găsit noi probe că autorităţile ruse au comis crime de război după declanşarea invaziei Rusiei în Ucraina. Anchetatorii descriu ”tratamentele groaznice”, inclusiv bătăi şi violuri, aplicate prizonierilor de război ucraineni în mai multe centre de detenţie din Rusia, notează vineri AFP şi DPA, scrie Digi24.ro.

După ce a efectuat 16 noi vizite în Ucraina şi a avut interviuri cu 422 de femei şi 394 de bărbaţi pentru a stabili faptele, comisia de anchetă a publicat un nou raport.

„Comisia este îngrijorată de amploarea, persistenţa şi gravitatea încălcărilor şi crimelor pe care le-a anchetat, precum şi de impactul lor asupra victimelor şi comunităţilor afectate”, insistă noul raport, care vine să completeze anchetele precedente efectuate anul trecut.

Acesta descrie în special ”tratamentele groaznice”, inclusiv bătăi şi şocuri electrice, aplicate prizonierilor de război ucraineni în mai multe centre de detenţie din Rusia sau de pe teritoriile ucrainene aflate sub control rus.

Prizonierii de război ucraineni sunt ţinuţi între 9 şi 15 luni în centrele de detenție ale rușilor

De asemenea, raportul documentează ”violuri şi alte violenţe sexuale comise împotriva femeilor în circumstanţe ce relevă tortura” şi ancheta a permis ”găsirea de probe suplimentare ale transferului ilegal de copii în zone aflate sub control rus”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#prizonieri #rusi #viol

Ministerul Apărării respinge informațiile potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o eventuală agresiune militară și susține că noul proiect de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter excepțional este folosit pentru răspândirea unor mesaje alarmiste. Instituția precizează că documentul, aflat în consultări publice, nu introduce regimuri noi, ci actualizează prevederile unei legi adoptate în 2004.

„Anumiți promotori ai falsurilor încearcă să exploateze prevederile proiectului pentru a alimenta și mai mult narațiunile alarmiste pe care le propagă de mai bine de patru ani, potrivit cărora Republica Moldova s-ar pregăti de o așa-numită „agresiune militară” ”, se arată în mesajul Ministerului Apărării.

Potrivit instituției, proiectul păstrează regulile de bază privind instituirea stării de asediu și a stării de război, obligațiile de mobilizare, rechiziționarea bunurilor private, precum și atribuțiile Președintelui și Parlamentului. De asemenea, limita de 30 de zile pentru starea de asediu rămâne neschimbată.

Autoritățile afirmă că modificările urmăresc să clarifice responsabilitățile instituțiilor și modul în care acestea trebuie să acționeze în situații excepționale. Proiectul delimitează mai precis starea de urgență, starea de asediu și starea de război, stabilește proceduri pentru instituirea și încetarea acestora și include amenințările hibride cu o componentă militară care poate fi identificată și demonstrată.

Ministerul precizează că proiectul nu reglementează mobilizarea, aceasta fiind prevăzută într-o lege separată. Totodată, documentul nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare.

„Proiectul de lege nu prevede aducerea forțată în țară a cetățenilor Republicii Moldova aflați peste hotare. Moldova este o țară pașnică și facem totul ca așa să rămână. Dar suntem siguri că, în caz de tragedie, oamenii își vor apăra țara, familia și copiii. Instituim un mecanism ca ei s-o poată face și să se prezinte când primesc ordin de chemare”, subliniază instituția.

În ceea ce privește rechiziționarea bunurilor, precum automobilele sau clădirile, Ministerul menționează că această măsură este prevăzută în legislație încă din 2002 și nu oferă autorităților dreptul de a lua bunuri în mod arbitrar.

„Această măsură excepțională nu oferă autorităților dreptul de a lua arbitrar bunuri, este aplicabilă doar în condiții expres prevăzute de lege, cu acordarea despăgubirilor corespunzătoare”, se mai arată în comunicat.