Vicepremierul Nicu Popescu și cel ucrainean, Ihor Yaremenko, vor verifica Complexul Hidroenergetic Nistrean, unde vor efectua o vizită. Despre acest lucru oficialii au convenit în cadrul unei vizite în Ucraina a lui Nicu Popescu, informează Realitatea.md.

În cadrul vizitei s-a discutat despre modalitățile de dinamizare a contactelor bilaterale în domeniile comercial-economic, energetic, transport, infrastructură și pe dimensiunea umanitară.

De asemenea, oficialii au agreat efectuarea unei vizite comune în viitorul apropiat la Complexului Hidroenergetic Nistrean.

„Am pledat pentru organizarea în curând și a ședinței ordinare a Comisiei interguvernamentale de cooperare economică. Ne-am propus să întărim relațiile între oamenii de afaceri din ambele țări și să creștem numărul de turiști” – a declarat ministru Nicu Popescu.

Interlocutorii au remarcat importanța activizării dialogului sectorial, o serie de întâlniri ale grupurilor de lucru moldo-ucrainene fiind programate pentru perioada imediat următoare. În context, grupul de lucru privind construcția podului Cosăuţi – Yampil se va reuni în prima jumătate a lunii noiembrie pentru a avansa acest proiect strategic.

Totodată, în marja întrevederii a fost efectuat un schimb de opinii privind evoluțiile ce vizează securitatea regională, fiind reiterat sprijinul reciproc al suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și Ucrainei în hotarele recunoscute la nivel internațional.

Realitatea.md menționează că potrivit unui studiu al UNDP, Complexul Hidroenergetic Nistrean (CHN) din Ucraina a afectat în Republica Moldova atât calitatea apei, cât și habitatul natural al florei și faunei, precum și a redus numărul speciilor. Printre efecte se numără reducerea debitelor maxime cu aproximativ 30% și apariția efectului pulsatoriu, cunoscut sub numele de hydropeaking (atunci când nivelul apei din râu crește sau scade în funcție de deversările hidroenergetice). De asemenea, s-au observat răcirea apei râului în perioada caldă și încălzirea în perioada rece a anului, reducerea nivelului de substanțe nutritive, fluctuații semnificative ale nivelului de oxigen și supraaglomerarea cu vegetație a râului.

Acestea sunt câteva dintre concluziile preliminare ale studiului privind impactul social și de mediu al CHN asupra râului Nistru, comandat de PNUD Moldova și elaborat de o echipă de experți independenți, la inițiativa Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, cu sprijinul Suediei.

#Complexului Hidroenergetic Nistrean #Moldova. Ucraina #Nicu Popescu

Viceprimarul Chișinăului Victor Pruteanu pune sub semnul întrebării necesitatea stării de urgență, susținând că aceasta permite autorităților să adopte decizii într-un timp mai scurt, fără parcurgerea tuturor procedurilor parlamentare obișnuite. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.

Potrivit lui Pruteanu, în condițiile în care guvernarea deține majoritatea parlamentară, deciziile pot fi adoptate prin procedurile legislative existente, fără a recurge la mecanisme specifice stării de urgență.

„De ce se face stare de urgență? Motivul este că Guvernul, în această perioadă, foarte repede ia decizii, fără ca să treacă toată procedura prin Parlament”, a declarat viceprimarul.

Pruteanu susține că, odată cu instituirea stării de urgență, procedurile și timpul necesar pentru adoptarea unor decizii sunt reduse.

„Atunci când există o stare de urgență, aceste proceduri devin automat mai puține. Putem lua decizii foarte rapid”, a afirmat acesta.

În același context, Pruteanu a criticat și declarațiile recente ale președintei Maia Sandu privind situația și procedurile de luare a deciziilor, afirmând că nu a identificat soluții concrete.

Precizăm că, Republica Moldova se confruntă cu o situație critică în domeniul energetic și hidrologic, iar autoritățile urmează să instituie stare de urgență în aceste domenii. Anunțul a fost făcut de președinta Maia Sandu, după ședința Consiliului Național de Securitate, convocat pentru a analiza riscurile înaintea sezonului rece.

Șefa statului a declarat că Republica Moldova este puternic dependentă de importuri, într-un moment în care piețele internaționale sunt afectate de creșterea prețurilor și de problemele de aprovizionare. Potrivit Maiei Sandu, prețul de referință al gazelor pe piața europeană a depășit 83 de euro/MWh, echivalentul a aproximativ 1.000 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. În același timp, cotațiile la motorină au trecut de 1.500 de dolari pentru o tonă, pe fondul reducerii disponibilității produselor petroliere.