Mai multe subiecte de actualitate ale cooperării vamale bilaterale privind facilitarea trecerii și securizarea frontierei moldo-ucrainene au fost discutate în cadrul întâlnirii de lucru a Directorului Serviciului Vamal, Igor Talmazan cu Președintele interimar al Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, Viacheslav Demchenko, desfășurată la Odesa. Mai mult de atât, la discuții au luat parte și șefii birourilor vamale regionale din ambele părți.

„Un subiect aparte discutat în cadrul întâlnirii a fost problema creării rândurilor de camioane pe ambele părți ale frontierei la punctul de trecere Giurgiulești-Reni și nemijlocit examinarea posibilităților de redirecționare a unei părți a fluxului mijloacelor de transport prin alte puncte de trecere mai puțin aglomerate”.

Mai exact, este vorba despre Cișmichioi-Dolinskoe, Vulcănești-Vinogradovka, Mirnoe-Tabaki, Ceadîr-Lunga-Novîe Troianî, Ceadîr-Lunga- Maloiaroslaveț-1 și Basarabeasca-Serpnevo-1, iar părțile au convenit să elaboreze în regim prioritar propuneri relevante pentru optimizarea trecerii frontierei și degajarea traficului proporțional.

„Au fost discutate subiectele sincronizării acțiunilor comune pentru simplificarea trecerii și utilizării eficiente a infrastructurii existente a punctelor de trecere Palanca-Maiaki-Udobnoe, Tudora-Starokazacie, Otaci-Moghiliov-Podolsk, Ocnița-Sokireanî, Briceni-Rossoșanî”, se arată în nota informativă a Serviciului Vamal.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform responsabililor, un loc aparte în cadrul discuțiilor a fost acordat problemelor de returnare a containerelor și vehiculelor cu mărfuri moldovenești aflate în porturile din Odesa și Cernomorsk, precum și transbordarea mărfurilor moldovenești din vagoane destinate Republicii Moldova, care sunt reținute pe teritoriul Ucrainei.

Ca urmare a întâlnirii, părțile au convenit:

optimizarea sarcinii asupra infrastructurii vamale existente prin redirecționarea unei părți din vehicule către puncte de trecere mai puțin aglomerate;
examinarea de comun cu autoritățile competente a aspectului de extindere a listei punctelor de trecere a frontierei de stat pentru traversarea mijloacelor de transport cu marfă, în care va funcționa controlul fitosanitar și veterinar pe ambele părți ale frontierei;
examinarea de comun cu autoritățile competente a posibilității de extindere a practicii de facilitare a intrării pe teritoriul Republicii Moldova a vehiculelor cu marfă fără autorizații speciale;
elaborarea unui mecanism de trecere prioritară prin frontiera moldo-ucraineană a produselor agricole exportate din Ucraina cu destinația către țările UE, în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova;
stabilirea unei interacțiuni între asociațiile brokerilor din Republica Moldova și Ucraina în vederea accelerării procedurilor de vămuire.

La finalul discuțiilor părțile și-au reconfirmat disponibilitatea de a soluționa cu promptitudine subiectele interacțiunii bilaterale pentru optimizarea procedurilor vamale și asigurarea securității la frontiera moldo-ucraineană.

#birouri vamale #cooperare bilaterala #frontiera moldo-ucraineana

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.