Europa întâmpină dificultăţi în refacerea stocurilor de gaze naturale înainte de iarnă, iar analiştii avertizează că preţurile ar putea reveni la niveluri nemaiîntâlnite de la criza energetică din 2022, transmite CNBC.

Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în prezent în proporţie de aproximativ 63%, cu circa 18 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă.

Una dintre principalele cauze este reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu, provocată de perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. În acelaşi timp, vara foarte călduroasă a crescut consumul de energie, în timp ce producţia nucleară şi cea eoliană au fost mai reduse.

Preţul gazelor europene, măsurat prin contractele de referinţă TTF, a depăşit marţi 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, notează News.ro.

În cazul unei ierni reci şi al menţinerii problemelor de aprovizionare, Morningstar estimează că preţurile ar putea ajunge la 90-120 de euro/MWh. Goldman Sachs consideră că acestea ar putea fi nevoite să depăşească 100 de euro pentru ca Europa să atragă suficiente transporturi de GNL din SUA, în competiţie cu Asia.

Situaţia depinde în mare măsură de reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă exporturile din Orientul Mijlociu nu revin la niveluri ridicate înainte de iarnă, Europa s-ar putea confrunta cu facturi mai mari şi, în scenariul cel mai dificil, cu limitarea consumului de gaze în industrie.

Presiunea este amplificată de apropierea interdicţiei complete asupra importurilor de GNL rusesc, prevăzută pentru începutul anului 2027. Potrivit estimărilor Morningstar, în condiţiile actuale Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de GNL american, echivalentul a circa 77% din exporturile totale ale SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#creștere #Europa #gaze #rezerve scăzute #tarife

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.