Europa întâmpină dificultăţi în refacerea stocurilor de gaze naturale înainte de iarnă, iar analiştii avertizează că preţurile ar putea reveni la niveluri nemaiîntâlnite de la criza energetică din 2022, transmite CNBC.

Depozitele de gaze ale Uniunii Europene sunt umplute în prezent în proporţie de aproximativ 63%, cu circa 18 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani pentru această perioadă.

Una dintre principalele cauze este reducerea exporturilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu, provocată de perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. În acelaşi timp, vara foarte călduroasă a crescut consumul de energie, în timp ce producţia nucleară şi cea eoliană au fost mai reduse.

Preţul gazelor europene, măsurat prin contractele de referinţă TTF, a depăşit marţi 68 de euro/MWh, cel mai ridicat nivel de la începutul anului 2023, notează News.ro.

În cazul unei ierni reci şi al menţinerii problemelor de aprovizionare, Morningstar estimează că preţurile ar putea ajunge la 90-120 de euro/MWh. Goldman Sachs consideră că acestea ar putea fi nevoite să depăşească 100 de euro pentru ca Europa să atragă suficiente transporturi de GNL din SUA, în competiţie cu Asia.

Situaţia depinde în mare măsură de reluarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz. Dacă exporturile din Orientul Mijlociu nu revin la niveluri ridicate înainte de iarnă, Europa s-ar putea confrunta cu facturi mai mari şi, în scenariul cel mai dificil, cu limitarea consumului de gaze în industrie.

Presiunea este amplificată de apropierea interdicţiei complete asupra importurilor de GNL rusesc, prevăzută pentru începutul anului 2027. Potrivit estimărilor Morningstar, în condiţiile actuale Europa ar putea avea nevoie de aproximativ 64 de miliarde de metri cubi de GNL american, echivalentul a circa 77% din exporturile totale ale SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#creștere #Europa #gaze #rezerve scăzute #tarife

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.