Comisia Situații Excepționale a luat decizia de a simplifica procedura de angajare în câmpul muncii pentru refugiații ucraineni, astfel încât cetățenii Ucrainei care s-au adăpostit în țara noastră să-și poată câștiga singuri pâinea. Astfel, birocrația angajării în câmpul muncii a fost redusă semnificativ. De asemenea, băncile au primit un set de instrucțiuni pentru a simplifica procedura de obținere a cardurilor salariale.

Potrivit ministrului Economiei, Republica Moldova vine în ajutorul refugiaților ucraineni, oferindu-le posibilitatea să se angajeze în câmpul muncii. Oamenii se vor putea angaja doar prin prezentarea unui act de identitate și semnării unui contract individual de muncă. Procedura simplificată este valabilă pe toată perioadă stării de urgență, iar perfectarea tuturor actelor va avea loc după expirarea situației excepționale.

„Am decis de a excepta de la prevederile privind angajarea în câmpul muncii a cetățenilor străini, ucraineni, care sunt în Republica Moldova. Nu este nevoie de a merge la Biroul Migrație și Azil pentru a se angaja în câmpul muncii. Pe perioada situației excepționale sunt exceptați cetățenii ucraineni și pot direct să se adreseze către agentul economic, să semneze un contract individual de muncă și respectiv, să înceapă lucrul și să aibă un venit suplimentar. Timp de 5 zile agentul economic va trebui să notifice Biroul Migrație și Azil că are un astfel de angajat”, a spus ministrul Economiei, Sergiu Gaibu.

Ministrul a menționat că deschiderea conturilor bancare, eliberarea cardurilor se va face, de asemenea, în regim simplificat.

„Au fost făcute o serie de excepții pentru bănci, astfel încât să deschidă conturi mai simplu, să deschidă carduri, astfel fiind simplificare operațiunile financiare pentru refugiați. La acest capitol a intervenit Banca Națională, astfel încât să fie cât mai simplă operarea cu cardurile bancare”, a mai adăugat ministrul Gaibu.

Potrivit datelor oficiale, de la izbucnirea războiului din Ucraina, frontiera Republicii Moldova pe sensul de intrare a fost traversată de peste 88 de mii de cetățeni ucraineni. Dintre aceștia, peste 46 de mii de cetățeni ucraineni au părăsit, ulterior, țara noastră. Ceea ce înseamnă că, în prezent, în țara noastră se află peste 41 de mii de refugiați ucraineni.

#refugiati #Sergiu Gaibu #Ucraina

Principala agenție de presă de stat de la Moscova a relatat pe scurt despre bombardarea punctului de trecere a frontierei, Starokazacie, nu a scris nimic despre cele două persoane care au murit în urma atacului, în schimb susține că atacul a fost pentru că „România transportă arme pe acolo către Odesa”.

„Punctul de control ucrainean Starokazacie, situat la granița cu Moldova în regiunea Odesa, și-a suspendat activitatea în urma unor explozii, a informat Serviciul de Gardă de Frontieră de Stat”, scriu jurnaliștii ruși.

„În prezent, controlul cetățenilor și al vehiculelor la acest sector de frontieră a fost suspendat temporar”, a precizat agenția ucraineană într-un comunicat publicat pe canalul său de Telegram.

Mărfurile militare destinate forțelor armate ucrainene sunt livrate din România prin punctele de control internaționale din regiunea Odesa, tranzitând prin Moldova, se precizează în textul publicat de Tass.

România a secretizat cantitatea ajutorului militar livrat Ucrainei, din motive de securitate.

În acest context, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a venit cu o reacție, prin care declară că:

„Este o afirmație falsă și lipsită de orice temei. Prin teritoriul Republicii Moldova nu sunt transportate arme către Ucraina – nici prin punctul de trecere Tudora-Starokazacie, nici prin alte puncte de frontieră. Prin aceste puncte trec oameni – familii, copii, mame și vârstnici, care circulă între cele două țări. Atacul din această noapte a provocat moartea a doi civili și rănirea altor persoane. Încercarea de a justifica uciderea civililor prin afirmații false privind pretinse „transporturi de arme” este cinică și inacceptabilă. Republica Moldova condamnă ferm acest atac și respinge categoric orice tentativă de a-l justifica prin falsuri și dezinformare”, explică MAE.