Fostul lider al Partidului Democrat din Moldova, Vladimir Plahotniuc, este învinuit într-o nouă cauză penală pentru confecționarea, deținerea și utilizarea actelor cu identitate falsă. Dosarul a fost intentat la 12 februarie 2026 de către Procuratura Anticorupție (PA), scrie Ziarul de Gardă.

Potrivit procurorului Alexandru Cernei, dosarul a fost inițiat în baza actelor ridicate de anchetatorii eleni din casa pe care Plahotniuc o închiria în capitala Greciei.

„Urmare a expertizei grafoscopice, s-a constatat că toate acele documente ridicate de la Plahotniuc în procesul de extrădare nu corespund după elementele de imprimare unor documente autentice”, a spus procurorul.

De cealaltă parte, apărarea lui Vladimir Plahotniuc susține că acest dosar nu este unul legal.

„Este un artificiu procesul”, a menționat Lucian Rogac.

În baza acelor acte, atât în Grecia, cât și în România, au fost intentate dosare penale pe numele lui Plahotniuc, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vlad Plahotniuc a fost adus în Republica Moldova pe 25 septembrie, după ce, la 22 iulie, a fost reținut la Atena. În Grecia, politicianul a solicitat personal extrădarea sa în Republica Moldova, fapt care a facilitat examinarea cererilor transmise de procurorii moldoveni și Ministerul Justiției autorităților elene.

După extrădare și plasarea în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13, procurorii i-au adus la cunoștință lui Vlad Plahotniuc acuzațiile în cele trei cauze penale aflate în investigare și i-au înmânat rechizitoriul într-un dosar deja transmis spre examinare instanței.

Potrivit Procuraturii Generale, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova este învinuit de comiterea mai multor infracțiuni, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

#cauza penala #Procuratura Anticoruptie.#Vladimir Plahotniuc

Președintele rus Vladimir Putin este pregătit să poarte o conversație telefonică cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski. Un anunț în acest sens a fost făcut vineri de purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează publicația ucraineanã UA News.

„Putin este deschis la o conversație telefonică, bet Zelenski nu l-a sunat încă”, a spus purtătorul de cuvânt. Oficialul rus nu a oferit detalii suplimentare cu privire la momentul sau precondițiile care ar face posibilă ipotetica discuție, notează publicația citată.

Însă Peskov a menționat că poziția liderului rus – de disponibilitate la dialog telefonic – este valabilă și în cazul unor posibile convorbiri între Putin și președintele francez Emmanuel Macron sau cancelarul german Friedrich Merz.

UA News amintește că poziția exprimată de Kremlin vine după discuția telefonică purtată de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul norvegian Jonas Gahr Støre cu liderul rus.

Demersul celor doi a fost criticat de unii lideri din Uniunea Europeană, scrie Antena3CNN.

Vladimir Putin a profitat de discuția telefonică avută recent cu liderii Finlandei și Norvegiei pe tema Ucrainei, din 27 octombrie, pentru a le ține acestora o lungă prelegere despre istoria slavă medievală. Liderul rus ar fi subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa pentru a-și impune punctul de vedere în cadrul viitoarelor negocieri de pace în vederea încheierii războiului din Ucraina, a relatat ziarul britanic Financial Times (FT).

Discuția telefonică dintre Putin și președintele finlandez Alexander Stubb și premierul norvegian Jonas Gahr Store a fost prima convorbire pe care liderul de la Kremlin a avut-o cu un lider european, pe tema Ucrainei, din iulie anul trecut, când interlocutorul său a fost președintele francez Emmanuel Macron.

În loc să discute aspectele care ar putea pune punct războiului din Ucraina, Putin i-a supus pe liderii nordici unei lungi expuneri despre ceea ce Kremlinul numește „motivele inițiale ale conflictului”, au declarat sub anonimat pentru FT trei persoane familiarizate cu conversația de marți. Potrivit ziarului britanic, Stubb și Store nu l-au întrerupt pe Putin, încercând să înțeleagă în ce măsură este dispus la dialog cu Europa.

O purtătoare de cuvânt a guvernului finlandez a confirmat că autoritățile de la Helsinki au cerut publicației britanice să corecteze articolul. Financial Times a refuzat să facă modificări, declarându-se „convins de acuratețea relatării jurnalistice”.

O sursă apropiată de Kremlin a declarat pentru Reuters că, în discuția cu liderii europeni, Putin și-a reafirmat poziția neschimbată, care presupune cedarea de către Ucraina a întregii regiuni Donbas, necucerită complet de armata rusă nici după aproape cinci ani de război. În plan public, Kremlinul a transmis că, în timpul convorbirii, Putin a acuzat statele NATO și UE de o „politică de prelungire” a războiului.

Consilierul lui Putin, Iuri Ușakov, a declarat ulterior că, dacă Stubb și Store vor dori să-l sune din nou pe Putin, acesta „va răspunde întotdeauna”.