Procuratura Anticorupție a contestat la Curtea de Apel Chișinău, achitarea lui Vlad Filat, după ce judecătoria Chișinău a pronunțat decizia potrivit căreia fapta incriminată fostului premier nu întrunește elementele infracțiunii de spălare de bani. Acuzatorii solicită casarea sentinței și recunoașterea politicianului drept vinovat.

Procurorii cer pentru fostul șef de Guvern șapte ani de puțcărie și confiscarea a 13 milioane de lei. Responsabilii acuză instanța că a respins audierea martorilor acuzării și că „s-a manifestat în defavoarea poziției acuzatorului de stat”, lezând drepturile de a administra probe pe care ofițerii le-au considerat relavante.

„Procuratura Anticorupție remarcă discrepanțe semnificative între concluziile instanței de judecată și fundamentările aduse de aceasta. Deși sentința de achitare a inculpatului Vladimir Filat a fost motivată prin absența elementelor infracțiunii incriminate, instanța de judecată a emis concluzii contradictorii în diverse compartimente ale deciziei sale.

În mod specific, în analiza instanței asupra laturii obiective a presupusei infracțiuni, s-a evidențiat o interpretare neconvențională și greșită a prevederilor legale, cu referire la necesitatea demonstrării întoarcerii în posesia inculpatului a bunurilor provenite din activități infracționale. Această interpretare a fost fundamentată pe presupuneri nejustificate și speculații, care contravin atât legislației naționale, cât și tratatelor internaționale și practicii judiciare.”, își justifică PA solicitarea.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Mai mult, funcționarii de la PA susțin că prima instanță nu a expus o motivare logică a decizie. Astfel, se cere revizuirea hotărârii judecătoriei Chișinău, pentru „corectarea erorilor evidente în interpretarea și aplicarea legii”.

Amintim că, pe 7 mai, Vlad Filat a fost achitat în dosarul spălării de bani. Conform acuzatorilor, în 2013, ex-premierul, utilizând un intermediar, ar fi încheiat un contract de asistență pentru campania electorală a PLDM, pe care ar fi achitat-o cu bani furați de la Banca de Economii.

#achitare #Banca de Economii #Procuratura Anticoruptie.#spalare de bani #Vlad Filat

Diferenţa dintre cotaţiile petrolului Brent şi WTI s-a mărit vineri la aproximativ 13 dolari pe baril, după ce joi atinsese 12,02 dolari, cel mai ridicat nivel din 6 mai. Brent se tranzacţionează în jurul valorii de 106 dolari pe baril, iar petrolul american WTI în jurul a 93 de dolari. Creşterea vine pe fondul discuţiilor de la Washington privind o posibilă restricţionare a exporturilor americane de motorină, transmite Reuters, notează News.ro.

Piaţa anticipează că, dacă motorina produsă în SUA nu va mai putea fi exportată, stocurile interne vor creşte rapid, iar rafinăriile vor fi obligate să proceseze mai puţin ţiţei. Această perspectivă pune presiune în special asupra WTI şi explică adâncirea discountului petrolului american faţă de Brent.

O asemenea măsură ar putea oferi iniţial o anumită relaxare a preţurilor motorinei în SUA, care au atins săptămâna aceasta nivelul record de 6,528 dolari pe galon. Efectele ulterioare ar putea fi însă opuse: reducerea activităţii rafinăriilor ar diminua şi producţia altor carburanţi, ceea ce ar putea conduce la scumpirea benzinei şi, pe termen mai lung, la o nouă creştere a preţului motorinei.

Rafinăriile ar putea reduce procesarea cu 12%

SUA sunt cel mai mare exportator mondial de motorină, cu exporturi nete de aproximativ 1,2 milioane de barili pe zi, şi o producţie de 5,1 milioane de barili pe zi, potrivit Morgan Stanley. Aceste livrări au compensat parţial dispariţia unor volume din Orientul Mijlociu, în condiţiile în care Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, precum şi reducerea livrărilor din Rusia.

Wood Mackenzie estimează că o interdicţie asupra exporturilor ar lăsa pe piaţa americană un surplus de aproximativ 700.000 de barili pe zi de motorină şi gasoil. Depozitele de pe coasta Golfului Mexic ar putea ajunge la capacitatea maximă în puţin peste o lună, obligând rafinăriile să reducă procesarea ţiţeiului cu peste 2 milioane de barili pe zi, adică aproximativ 12% din nivelul actual.

O interdicţie nu este însă decisă. Casa Albă a negat miercuri informaţiile potrivit cărora ar pregăti suspendarea exporturilor de motorină pentru 90 de zile, iar secretarul Energiei, Chris Wright, a afirmat că o asemenea măsură nu ar controla creşterea preţurilor. Preşedintele Donald Trump declarase însă marţi că susţine o interdicţie. Wright discută în prezent cu directorii unor mari rafinării americane despre posibilitatea unei limitări voluntare a exporturilor.

Transportul scump împiedică SUA să profite de WTI mai ieftin

În mod normal, un discount atât de mare al WTI faţă de Brent ar face petrolul american mai atractiv pe pieţele externe şi ar stimula exporturile. Războiul cu Iranul a schimbat însă această ecuaţie, deoarece tarifele de transport maritim au crescut puternic, iar disponibilitatea petrolierelor s-a redus.

Transportul unei încărcături de ţiţei din zona Golfului Mexic către Asia cu un petrolier de foarte mare capacitate costă acum aproximativ 50 de milioane de dolari, faţă de 16 milioane înaintea războiului cu Iranul. Potrivit Mizuho, discountul necesar pentru ca petrolul american să compenseze costurile transportului a crescut de la aproximativ 4 dolari la circa 8 dolari pe baril.

În pofida diferenţei tot mai mari dintre cele două cotaţii, exporturile americane de ţiţei nu au crescut semnificativ. Acestea au avansat cu numai 45.000 de barili pe zi din iulie până în august, la 3,72 milioane de barili pe zi, iar media pe trei luni indică pentru septembrie a treia scădere lunară consecutivă şi cel mai redus nivel de dinaintea izbucnirii războiului cu Iranul în februarie.