Ex-deputatul democrat, Vladimir Andronachi, plasat aseară, 19 aprilie, în arest la domiciliu și eliberat din Penitenciarul nr.13, unde s-a aflat aproape jumătate de an, este monitorizat 24/24 de oamenii legii din Moldova. Într-un comunicat al Procuraturii Anticorupție se menționează că ”instanța de judecată a stabilit anumite restricții și obligații, inclusiv aplicarea monitorizării electronice”.

Procurorii au solicitat instanței să prelungească arestul în penitenciar, explicând și de ce.

„Necesitatea prelungirii arestului a fost impusă de riscul de a împiedica buna desfășurare a justiției în condițiile în care încă nu a fost petrecută nici o ședință de judecată, riscul eschivării, în condițiile în care anterior inculpatul s-a eschivat de la urmărirea penală fiind dispuse investigații în vederea căutării acestuia și riscul organizării unor dezordini publice. Aceste riscuri au stat la baza deciziilor judecătorilor de instrucție și a Curții de Apel Chișinău, care pînă acum au aplicat și menținut măsura preventivă de arest. Astfel, urmare a examinării demersului procurorului, prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 aprilie 2023, judecătorul a dispus admiterea parțială a demersului procurorului cu privire la prelungirea măsurii preventive sub formă de arest preventiv și a înlocuit măsura preventivă aplicată inculpatului Vladimir Andronachi de la arestare preventivă la arestare la domiciliu pe un termen de 30 zile”, anunță PA.

Totuși, în urma ședinței, magistrata Tatiana Bivol de la Judecătoria Chişinău, a decis să-l elibereze din pușcărie pe Andronachi.

„Procurorii anticorupție au susținut că aplicarea arestului la domiciliu, nu se justifică din motivele caracterului infracțiunii comise, complexității cazului și importanței acestuia. Fiind la domiciliu, inculpatul poate comunica fără impedimente cu persoane implicate pe caz, inclusiv martori, și ar putea astfel să-i determine să prezinte declarații neveridice și să afecteze înfăptuirea justiției. Totodată, aplicarea măsurii de monitorizare electronică nu este o măsură suficientă ce ar preveni eschivarea. Amintim că, recent, un învinuit într-o cauză penală, fiind supus monitorizării electronice, a deteriorat dispozitivul și s-a eschivat de la organele de drept. Conform actului judecătoresc din 19 aprilie 2023 ,,Încheierea nu se supune căilor de atac””, informează procurorii.

Amintim că ex-deputatul democrat, Vladimir Andronachi, a fost transferat din Penitenciarul nr.13, unde s-a aflat aproape jumătate de an, în arest la domiciliu. Decizia a fost luată aseară, 19 aprilie, de magistratul Tatiana Bivol de la Judecătoria Chişinău.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vladimir Andronachi a fost reținut la 2 noiembrie 2022, în Ucraina, şi extrădat în țara noastră. Fostul deputat democrat este învinuit pentru rolul de conducător al tentativei de deposedare a bunului imobil în care-și are sediul Consulatului Republicii Moldova la Odesa.

Recent, Procuratura Anticorupție a anunțat că, în dosarul Frauda Bancară, procurorii au trimis în judecată cauza penală în privința lui Andronachi. Andronachi are şi statut de acuzat, în dosarul „Metalferos”, învinuit de crearea unui grup criminal organizat, escrocherie şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari.

#arest la domiciliu #judecatoare #PA #penitenciar #Vladimir Andronachi

Marte nu este o planetă moartă: noi semne de activitate vulcanică au fost detectate pe „Planeta Roșie”, a cărei suprafață găzduiește cei mai mari vulcani din Sistemul Solar, ceea ce sugerează posibilitatea de apariție a vieții, informează AFP.

„Vulcanismul pe Marte a început în urmă cu 4,5 miliarde de ani și se observă, prin datarea lavei, că rata de erupție a scăzut mult de 2 miliarde de ani încoace, deși cele mai recente erupții au o vechime de câteva zeci de milioane de ani”, a explicat Daniel Mege de la Centrul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei Poloneze de Științe, cercetător la Universitatea Berna din Elveția și autorul principal al unui studiu publicat joi în revista Sciences Advances. Ar fi oare Marte, așadar, pe cale „să adoarmă” din punct de vedere vulcanic?

Pentru a afla mai multe informații, o echipă internațională, condusă de Alexander Trokhimovskiy de la Institutul de Cercetări Spațiale din cadrul Academiei de Științe din Rusia, a contribuit la apropierea ‘observațiilor geologice de observațiile atmosferice’, a subliniat Daniel Mege, scrie Agerpres.

Clorură de hidrogen

Pentru a răspunde acestor întrebări, oamenii ar trebui să călătorească pe Marte și să se apropie de Alba Mons. Pe suprafața din jurul acestui vulcan gigantic, al cărui crater are o circumferință de 1.600 de kilometri, au fost reperate fisuri ce datează din urmă cu 1 milion de ani – un interval infim prin prisma timpului geologic.

În același timp, la doi kilometri deasupra acestor fisuri, în atmosfera marțiană, sonda spațială Trace Gas Orbiter (TGO) din misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene (ESA) a măsurat concentrația clorurii de hidrogen, un gaz de origine vulcanică.

În atmosfera marțiană, prezența acestui gaz variază în funcție de anotimp: concentrația atinge nivelul maxim în timpul iernii din emisfera nordică, apoi dispare aproape complet în timpul verii – un fenomen cauzat, cel mai probabil, de ciclurile prafului și ale apei de pe „Planeta Roșie”.

Însă oamenii de știință au detectat o excepție de la acest tipar: concentrații mari de clorură de hidrogen au fost măsurate și la începutul verii, deasupra unor fisuri vulcanice de pe pantele vulcanului Alba Mons.

„Colegii noștri care se ocupă de studierea atmosferei nu reușeau să explice această concentrație prin modelele chimice”, a dezvăluit Daniel Mege.

Acest specialist în geologie și planetologie s-a folosit atunci de „intuiția sa de geolog”.

Pe Terra, atunci când sunt analizate cele mai abundente gaze dintr-un vulcan activ, sulful este primul descoperit, abia apoi urmează clorura de hidrogen, în cantități mai mici. „Însă acest raport se inversează în perioadele de repaus ale vulcanilor”, a subliniat Daniel Mege.

„Mai știm, de asemenea, grație meteoriților marțieni căzuți pe Terra, că magma marțiană este de patru ori mai bogată în clorură decât magma terestră”, a adăugat el.

Încă din acest stadiu al cercetărilor, o concluzie se impune: cercetătorii tocmai au detectat un semnal al vulcanismului latent.

„Marte nu este o planetă moartă din punct de vedere geologic în profunzimile sale, ci se află pur și simplu în stare de somn”, a rezumat ESA într-un comunicat.

Circulație hidrotermală

Această concluzie deschide noi perspective legate de apariția vieții pe Marte, o chestiune care preocupă comunitatea științifică de multă vreme.

Atmosfera planetei Marte este extrem de ostilă vieții terestre, atât din cauza temperaturilor scăzute, cât și a radiațiilor ridicate. Însă situația ar putea fi diferită sub scoarța marțiană.

„Atunci când ai un sistem magmatic, există o circulație hidrotermală care se declanșează. Este vorba despre apa caldă din adâncime, vapori care urcă prin fisuri până la suprafață. De altfel, într-un astfel de cadru noi credem că viața a apărut pe Terra. Avantajul acestor sisteme hidrotermale este că poți avea condiții de temperatură, de presiune, care sunt stabile în timp și independente de ceea ce se petrece în atmosferă. Or, scoarța marțiană și scoarța terestră au aproape aceeași compoziție, același tip de roci. A fost nevoie de doar câteva milioane de ani pentru ca viața să apară pe Terra, putem să ne imaginăm că același lucru s-ar putea întâmpla și pe Marte”, a sugerat Daniel Mege.

„Marea întrebare de acum înainte este următoarea: oare această viață a putut să se dezvolte și să se mențină pe termen lung, chiar până în zilele noastre? Răspunsul, așa cum se întâmplă adeseori, va veni odată cu trecerea timpului”, a concluzionat autorul principal al studiului.