Expertul economic, Veaceslav Ioniță, susține că datoria acumulată de compania Termoelectrica ar trebui să fie subiectul unei anchete a Procuraturii. Este vorba despre o sumă de 1,4 miliarde de lei, bani pe care Guvernul vrea să-i aloce companiei Energocom, care îi va oferi către Termoelectrica, pentru ca ultima să-și acopere datoriile, informează Realitatea.md.

„Eu parcă am un deja-vu din 2014, când la fel s-a dorit scoaterea unor sume de bani din buget și se spunea despre interesul poporului.

Este nevoie de o anchetă să stabilim cum a fost posibil ca R Moldova să aibă un contract până în septembrie cu Gazprom, neprelungit. Să ne pomenim că achităm pentru gaz, chiar după formula nouă, mai mult cu 350 de dolari pentru mia de metri cubi, iar în final să avem o datorie nejustificată, creată în baza unei înțelegeri lipsă cu Gazprom. Tărăgănarea a fost intenționată sau neintenționată, dar e o eroare, care a adus cel putin 37 mln de dolari prejudiciu. Acum soluția, care s-a găsit este, după mine, una extrem de proastă.

Vă explic din ce cauză. Să dai la o întreprindere, care are atâtea probleme – cum e „Termoelectrica”, să dai banii fără a face anchetă de unde au apărut datoriile, cum s-au format, cine nu a achitat, cum s-a administrat. Noi mai mulți ani în urmă, de la IDIS Viitorul, am realizat un raport, prin care am demonstrat zeci de modalități prin care se scot banii din această companie. Și se face acest lucru. Iar apoi acești bani ajung la Moldovagaz și sunt cu datorii. Iar cetățenii vor trebui să achite acele datorii prin tarife”, a declarat Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la postul TVR Moldova.

În context, ministrul Finanțelor, Dumitru Budianschi, a dat asigurări că cei de la Termoelectrica vor fi obligați să întoarcă banii împrumutați.

„Energocom va oferi acești bani către Termoelectrica, iar ulterior acești bani vor fi întorși. Și nu va fi acoperire financiară din partea statului, ci un împrumut. În acest sens, vom veni în Parlament pentru a modifica Bugetul de Stat, astfel încât să fie achitată această sumă. De fapt, suma a fost alocată în perioada stării excepționale, iar acum noi venim cu modificarea Legii Bugetului de Stat pentru a aduce în legalitate deciziile Comisiei pentru Situații Excepționale”, a explicat Budianschi.

Realitatea amintește, că recent concernul rus Gazprom a anunțat că oferă termen limită pentru achitarea plății pentru consumul gazului natural până la 26 octombrie. Între timp, s-a decis ca să fie acoperită datoria companiei Termoelectrica față de Moldovagaz, pentru gazul utilizat. Termoelectrica a mai apărut recent în vizorul public, după ce șeful acestei instituții a ajuns pe mâna justiției, fiind acuzat de îmbogățire ilicită.

#Dumitru Budeanschi #Energocom #Moldovagaz #termoelectrica #Veaceslav Ionita

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.