Procuroarea generală a New Yorkului, Letitia James, care a obţinut în 2024 condamnarea președintelui american Donald Trump într-o vastă anchetă de fraudă, a fost inculpată joi de către un juriu federal din Virginia, relatează AFP. Faptele de care este acuzată magistrata, aleasă a Partidului Democrat, privesc o proprietate din Norfolk, în Virginia, pe care ar fi declarat-o în mod fals drept reşedinţa sa principală în documente bancare, ceea ce i-a permis să obţină condiţii mai favorabile de împrumut.

James este anchetată din luna mai pentru o ipotecă din 2023 pentru achiziția unei proprietăți în Norfolk, Virginia. Rechizitoriul de joi s-a concentrat însă pe o ipotecă din 2020 pentru o altă proprietate din Norfolk, relatează CNN.

Conform rechizitoriului, James a obținut o rată a dobânzii ipotecare mai mică pentru această proprietate, ca ipotecă secundară, decât dacă aceasta ar fi fost declarată ca o proprietate de ce va închiriată. Procurorii susțin că James a obținut câștiguri necuvenite de 18.933 de dolari.

Marele juriu a adus două acuzații: fraudă bancară și declarații false către o instituție financiară. James va compărea în instanță pe 24 octombrie.

James a denunţat „represalii politice”. „Luptăm viguros împotriva acestor acuzaţii fără fundament”, „voi continua să îmi fac munca”, a scris ea.

„Iată cum arată tirania”, a reacţionat senatorul democrat în Senat Chuck Schumer.

„Ceea ce vedem astăzi nu este nimic altceva decât instrumentalizarea Departamentului Justiţiei în vederea pedepsirii celor care îi trag pe cei puternici la răspundere”, a comentat, la rândul său, guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, o democrată.

Letitia James se află la originea cazurilor împotriva lui Donald Trump şi a doi dintre fiii acestuia, Donald și Eric Jr, cu privire la acuzații de fraudă.

Aceștia au fost găsiţi vinovaţi de umflarea, în anii 2010, a valorii activelor Trump Organization – zgârie-nori, hoteluri de lux și terenuri de golf – cu scopul de a beneficia de împrumuturi mai favorabile, precum şi condiţii mai bune de asigurare.

În urma unui proces extrem de mediatizat, în 2024, Donald Trump a fost condamnat la plata unei amenzi faraonice, în valoare de 464 de milioane de dolari.

În august, o Curte de Apel din statul New York a anulat această amendă, invocând o sumă „excesivă, care încalcă al Optulea Amendament al Constituţiei Statelor Unite”, ce interzice condamnările disproporţionate.

Preşedintele american a declarat în mod repetat că Letitia James ar trebui urmărită în justiție şi a catalogat-o drept „coruptă” şi „rasistă”.

Această acuzare survine după cea a fostului director FBI James Comey, un alt adversar personal al lui Donald Trump.

La sfârşitul lui septembrie, procurorul federal din Virginia, Erik Siebert, a demisonat după ce a refuzat să deschidă un caz împotriva lui Letitia James. Donald Trump a numit-o atunci pe una dintre apropiatele sale, Lindsey Halligan, în locul acesteia, pe motiv că ar fi necesară numirea unui „procuror dur”, care s-o secundeze pe secretara sa a Justiţiei.

Donald Trump neagă că are o listă de ţinte politice.

Însă el a denunțat public o serie de personalităţi, aleşi, foşti consilieri sau magistraţi, care se fac vinovaţi, în opinia sa, de tot felul de fapte, dar mai ales de faptul că s-au opus politicilor sale.

Preşedintele american l-a ameninţat pe miliardarul filantrop George Soros. El a cerut de asemenea în mod public să fie urmărit și senatorul democrat Adam Schiff.

#Donald Trump #Letitia James

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, susține că sectorul silvic nu are nevoie de un număr mare de angajați, ci de oameni care își fac corect meseria și sunt cu adevărat interesați de protejarea pădurilor. Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Forum” de la Vocea Basarabiei.

Hajder a recunoscut că există problema lipsei de specialiști în domeniu, inclusiv a numărului redus de tineri interesați de studiile în silvicultură. Totuși, ministrul spune că acest lucru nu ar trebui să împiedice restructurarea sistemului.

„Decât să păstrăm un om care are intenții rele și nu își face corect treaba, mai bine fără el. Să rămână oameni cinstiți, care își fac treaba”, a declarat Hajder.

Ministrul a explicat că, în opinia sa, un sistem silvic eficient nu trebuie să fie construit în jurul numărului de angajați și al salariilor acestora, ci în jurul necesităților reale ale pădurilor.

„Noi nu avem nevoie de păduri ca să dăm o tonă de salarii, ca să hrănim o tonă de oameni care lucrează pe spatele ei. Nu ne trebuie să punem presiune pentru salarii pe păduri. Noi trebuie să avem exact atâția oameni cât ne trebuie ca să ajute pădurile”, a spus ministrul.

Hajder a subliniat că, după reorganizarea sistemului, numărul angajaților ar putea fi mai mic, dar aceștia ar trebui să fie mai bine pregătiți și implicați în protejarea pădurilor.