La Curtea Penală Internațională se solicită mandate de arestare pe numele liderului Hamas din Gaza, Yahya Sinwar, dar și pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu. Aceștia sunt acuzați de crime de război și crime împotriva umanității, urmare a acțiunilor militare care au demarat în regiune pe 7 octombrie.

Procurorul Karim Khan mai solicită mandate pentru ministrul israelian al Apărării Yoav Gallant, dar și pentru alți doi șefi din Hamas. Este vorba despre Mohammed Diab Ibrahim al-Masri, liderul aripii militare a Hamas și Ismail Haniyeh – liderul politic al grupării.

Khan a spus că acuzațiile împotriva Sinwar, Haniyeh și al-Masri se referă la „exterminare, crimă, luarea de ostatici, viol și agresiune sexuală în detenție”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Acuzațiile împotriva lui Netanyahu și Gallant invocă „provocarea exterminării, provocarea de foamete ca metodă de război, inclusiv refuzul aprovizionării umanitare, țintirea deliberată a civililor aflați în conflict”.

Prin aplicarea mandatelor de arestare împotriva liderilor israelieni și Hamas în aceeași acțiune, biroul lui Khan riscă să atragă critici că plasează o organizație teroristă și un guvern ales în condiții egale, conform CNN. Un grup de judecători urmează să analizeze cererile și să pronunțe decizia.

Israelul și Statele Unite nu sunt membre ale Curții Penale Internaționale, dar instanța susține că are jurisdicție asupra Gaza, Ierusalimului de Est și Cisiordaniei, după ce liderii palestinieni au convenit în mod oficial să respecte principiile instituției în 2015.

#arest #Curtea Penală Internaţională #Haga #mandat #Netanyahu

Producătorii de struguri din Republica Moldova se confruntă cu dificultăți în valorificarea recoltei, în timp ce mai multe fabrici de vin din țară, inclusiv unele privatizate cu capital rusesc, sunt în faliment sau nu mai funcționează. În acest context, autoritățile spun că pregătesc noi programe de sprijin pentru sectorul vitivinicol.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eugeniu Osmochescu, a recunoscut în cadrul emisiunii „Realitatea te privește”, că situația este dificilă pentru viticultori și a menționat că, în 2025, la fiecare hectar de viță-de-vie plantat au fost defrișate alte șapte hectare.

„Noi trebuie să dezvoltăm și alte programe de susținere a sectorului”, a declarat acesta, subliniind că sprijinul pentru viticultori trebuie planificat pe termen lung.

Potrivit oficialului, măsurile de susținere ar trebui începute cel puțin în 2027, pentru ca acestea să producă efecte în anul următor, având în vedere ciclul anual al sectorului.

Totodată, acesta a menționat că prețurile la strugurii pentru vin sunt în prezent în jur de 5,5 lei pentru un kilogram în cazul soiurilor roșii, însă producătorii susțin că veniturile obținute nu acoperă cheltuielile.

„Cheltuielile sunt mult mai mari în comparație cu ceea ce se vinde”, a remarcat Osmochescu.

Oficialul a mai spus că Republica Moldova trebuie să-și extindă plantațiile viticole până la aderarea la Uniunea Europeană, în condițiile unei concurențe puternice din partea unor țări cu tradiție în vinificație, precum Franța, Italia, Spania, Portugalia și Germania.