Cristin Ghemu de la Procuratura raionului Hâncești a fost suspendat din funcție de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), la solicitarea procurorului general Alexandru Machidon. Potrivit IPN, anchetatorul este cercetat în dosarul presupusei mite de 400 de mii de dolari.

Decizia a fost luată în ședința de astăzi, 23 iulie, a CSP. Potrivit președintelui instituției, Dumitru Obadă, suspendarea se aplică începând cu 17 iulie și va rămâne în vigoare până la adoptarea unei hotărâri definitive în cauza penală care îl vizează pe procuror.

Pentru suspendare au votat nouă membri ai Consiliului Superior al Procurorilor, iar Elena Roșior a votat împotrivă. Hotărârea CSP poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție în termen de 10 zile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ghemu este cercetat într-un dosar privind coruperea pasivă, în care oamenii legii susțin că ar fi fost implicat în pretinderea sumei de 400 de mii de dolari pentru soluționarea unui dosar penal privind spălarea banilor. La începutul lunii aprilie, procurorul de la Hâncești și unul dintre polițiștii reținuți în aceeași cauză au fost plasați în arest preventiv.

Totodată, lui Cristin Ghemu i se impută primirea a două transferuri în criptomonedă, în valoare totală de 55 de mii de dolari. Procurorul a fost reținut în baza declarațiilor oferite de Daniel Plugaru, fiul fostului procuror Victor Plugaru. Acesta a făcut declarațiile la două zile după ce fusese reținut la frontieră într-un alt dosar, în care era acuzat de trafic de influență.

#Cristian Ghemu #CSP #Procuratura raionului Hancesti #suspendare functie

Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la Bruxelles, măsuri restrictive împotriva a altor 17 entități și zece indivizi implicați în acțiuni de subminare sau amenințare a integrității teritoriale, a suveranității și a independenței Ucrainei, scrie Ziarul de Iași.

Decizia UE vizează indivizi și entități responsabile pentru deportarea ilegală și transferul forțat sistematice ale copiilor ucraineni către Federația Rusă și în interiorul teritoriilor ocupate temporar ale Ucrainei, dar și pentru asimilarea lor forțată, inclusiv îndoctrinarea și educația militarizată.

Printre entități se numără Comitetul pentru turism din Moscova și două companii rusești ce oferă servicii de recreere și turism pentru copii, implicate în organizarea de activități concentrate pe istoria rusă, comemorările militare și educație militar-patriotică.

Pachetul de sancțiuni include și Tabăra internațională pentru copii Songdowon, o insituție operată de stat în Coreea de Nord. Tabăra participă la programe ce implică transferul de copii ucraineni din teritoriile ocupate temporar ale Ucrainei în coordonare cu Federația Rusă.

Măsurile restrictive adoptate de UE au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Cum arată situația deportărilor

De la începerea războiului de agresiune contra Ucrainei, Rusia a deportat și a transferat forțat peste 20.500 de copii ucraineni. Aceste acțiuni constituie încălcări grave ale dreptului internațional și ale drepturilor fundamentale ale copilului și sunt menite să șteargă identitatea ucraineană.

Uniunea Europeană a adoptat sancțiuni masive și fără precedent împotriva persoanelor și entităților implicate în invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Începând din martie 2014, UE a impus progresiv Moscovei măsuri restrictive ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei (2014), la invadarea pe scară largă a Ucrainei (2022) și la anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson (2022).

Până în prezent, UE a adoptat 21 pachete de sancțiuni contra Rusiei, cel mai recent pe 23 iulie. Atunci, UE a decis interdicția de acces în porturi pentru încă 41 de nave din ”flota fantomă” a Rusiei, interzicerea tranzacțiilor cu alte 33 de instituții de credit și financiare ruse și patru bănci din țări din afara UE. De asemenea, pe lista persoanelor și entităților sancționate au fost adăugate 218 nume.