Procurorii acuză avocații lui Vlad Plahotniuc de tergiversarea examinării demersului privind finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului, în dosarul fraudei bancare. Pe 22 august, Procuratura Anticorupție a înaintat un demers judecătorului de instrucție din cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a solicitat acordul pentru finalizarea urmăririi penale, în lipsa fostului lider democrat.

Conform acuzatorilor, pe acest caz, a fost sesizată Curtea Constituțională. Printr-o cerere a avocaților, s-a cerut ridicarea excepției de neconstituționalitate a noilor prevederi introduse recent în Codul de procedură penală, care permit finalizarea urmăririi penale în lipsa învinuitului. Pe 29 septembrie 2022, Curtea a declarată inadmisibil sesizarea nominalizată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În consecință, au avut loc șase ședințe de judecată, în cadrul cărora apărarea a înaintat noi cereri de ridicarea a excepției de neconstituționalitate, cereri de recuzare, cereri de strămutare a cauzei, ori cereri de amânare a ședințelor de judecată, iar procurorii au pledat constant pentru respingerea lor, informează Procuratura Generală.

Ultima ședință de judecată a fost amânată din motivul neprezentării avocatului. Astfel, a fost solicitată desemnarea unui avocat din oficiu, pentru a putea continua examinarea demersului în ședința fixată pe 17 noiembrie 2022, ora 15:30.

#avocati #dosar #frauda bancară #Plahotniuc #tergiversare

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.