Deputatul Ilan Șor a rămas fără imunitate parlamentară, după ce astăzi, 26 mai majoritatea parlamentară PAS, cu votul parlamentarilor din cadrul Partidului Șor au încuviințat ridicarea acesteia, fiind bănuit de spălare de bani în proporții deosebit de mare și escrocherie, cu participarea unui grup criminal organizat, după ce procurorul general interimar, Dumitru Robu, a cerut acest lucru în cadrul ședinței penale de astăzi, 26 mai.

Deputații PCRM au anunțat la finalul primei dezbateri a solicitării ridicării imunității deputatului, Ilan Șor, că părăsesc ședința Parlamentului și nu vor participa la procedura de vot a cererii de ridicare a imunității, pentru că, cred ei că Dumitru Robu nu are împuterniciri de a putea solicita acest lucru.

Potrivit procurorului general interimar, Dumitru Robu, Ilan Șor și-a creat un grup criminal organizat, conectat la alte două grupe criminale ale lui Vladimir Andronachi și Veaceslav Platon au sustras din cele trei bănci vandalizate sume colosale de bani, sub pretextul reanimării financiare a acestora.

„Cauza penală în care este bănuit Ilan Șor, procurorii au finalizat investigarea cauzei, fiind anexată în dosarul denumit generic „frauda bancară”. În lunile august 2012-septembrie 2013, având un grup criminal organizat pentru a preluat controlul asupra băncilor BEM, Banca Socială și Unibank. Ilan Șor și-a organizat un grup criminal, în conlucrare cu Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi. În acest mod, membrii grupului criminal, condus de Ilan Șor, fiind asistați în activitatea lor infracțională de alte persoane au obținut, utilizat și integrat mijloace financiare obținute fraudulos pentru a-și spori proprietățile atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în alte state, iar povara responsabilității financiare a fost pusă pe seama bugetului public național. Sub falsa intenție de a redresa situația financiară a băncilor au sustras sume de bani colosale prin acordarea de credite neperformante unor companii nerezidente. Luând în considerare că urmează să fie efectuate unele acțiuni de urmărire penală în privința deputatului Ilan Șor solicit ridicarea imunității pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mare și escrocherie, condus de un grup criminal”, și-a argumentat solicitarea procurorul general interimar.

Robu a declarat de la tribuna Parlamentului au fost puse sechestre în proporții 53 % din suma totală furată din cele trei bănci, pe bunurile persoanelor ce se fac vinovate de sustragerea banilor din sistemul bancar. Procurorul general interimar a precizat că, sechestru a fost aplicat atât pe bunurile deținute de aceste persoane la noi în țară, cât și peste hotarele Republicii Moldova, iar procurorii continuă să investigheze acest aspect.

Deputatul PAS Lilian Carp l-a întrebat pe Robu dacă Procuratura Generală deține probe concludente și argumente bine întemeiate față de parlamentarii Marina Tauber și Ilan Șor, în condițiile în care, anterior imunitatea acestor deputați, în cadrul Parlamentului de legislatura a X-a a fost ridicată, iar ulterior, Procuratura a clasat dosarul.

Procurorul general interimar a dat asigurări că, „dosarele sunt temeinic argumentate”, motiv pentru care a venit cu solicitarea de a le fi ridicate imunitatea.

„Vă asigur că dosarul în care sunt vizați Ilan Șor și Marina Tauber va avea finalitate și va fi diferit justiției. În cererile pe care le-am înaintat este menționat: ridicarea imunității, pentru a fi trimis în judecată. Iar circumstanțele care au stat la baza scoaterea doamnei Tauber de sub urmărire penală pe cauza în care i-a fost ridicată imunitatea în 2019, în curând, cetățenii vor afla care au fost circumstanțele și motivele – nu de drept, dar de fapt”, a spus Robu.

Amintim că, la ședința Parlamentului din săptămâna trecută, procurorul general interimar a venit cu patru cereri de ridicare a imunității parlamentare pentru deputații, Ilan Șor și Marina Tauber, care sunt vizți în dosarul „frauda bancară”, pentru a putea fi supuși unor acțiuni procesual-penale.

#deputati #Dumitru Robu #Ilan Șor #imunitate parlamentară #Procurorul General

Rusia și Ucraina și-au exprimat interesul pentru un armistițiu care să vizeze cerealele și energia, a anunțat miercuri, 23 septembrie, la New York, secretarul de stat american Marco Rubio. Oficialul american a declarat că SUA sunt dispuse să medieze un astfel de acord, care deși nu încheie războiul va atenua „presiunile globale” care se resimt din cauza conflictului. Rubio a adăugat că Zelenski a ridicat această chestiune și în discuția pe care a avut-o marți cu Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU, relatează antena3.ro.

„Nu oprește războiului, dar poate ajuta la atenuarea presiunilor globale care se resimt ca urmare a conflictului. Este o idee pe care întotdeauna suntem dispuși să o explorăm. A fost ridicată în fiecare conversație pe care am avut-o cu ei”, a spus Rubio, adăugând că ideea unui armistițiu a fost ridicată și în timpul întrevederii de joi dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump.

Președintele Ucrainei și președintele SUA au avut marți o discuție de aproximativ 40 de minute, în marja Adunării Generale a ONU de la New York. Reuters notează că momentele istorice din Biroul Oval din februarie 2025, când Zelenski a fost practic dat afară de la Casa Albă, nu s-au repetat.

Zelenski a declarat că cei doi au discutat despre eforturile de a pune capăt războiului cu Rusia, inclusiv despre un posibil armistițiu bilateral privind atacurile asupra obiectivelor energetice, dar nu despre oprirea unilaterală a atacurilor ucrainene asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

„Atât Statele Unite, cât și Ucraina vor să vadă acest război absurd purtat de Rusia luând sfârșit înainte de iarnă”, a anunțat Zelenski care a precizat că a discutat cu președintele american Donald Trump despre „măsurile de dezescaladare capabile să deschidă calea către diplomație”.

Donald Trump, a cărui rată de aprobare a scăzut la niveluri record pe fondul prețurilor ridicate la carburanți, înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA, făcuse anterior presiuni asupra Ucrainei pentru a înceta atacurile asupra infrastructurii energetice rusești. Președintele american consideră că aceste atacuri sunt în parte responsabile pentru prețurile ridicate ale motorinei.

Zelenski nu a obținut un acord cu Trump pentru sistemele Patriot

Cei doi președinți au discutat, de asemenea, și despre dorința Ucrainei de a obține mai multe rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, singurul tip de armament din arsenalul Ucrainei capabil să doboare rachetele balistice rusești.

Zelenski a propus ca viitoarele sisteme Patriot care urmează să fie furnizate de Germania în 2027 și 2028 să fie schimbate pentru livrări mai rapide din partea SUA în această iarnă.

El a spus că Trump nu a respins ideea, dar a recunoscut că nici nu a acceptat-o.

Pe 10 iulie, la summitul NATO din Ankara, președintele american spunea: „Le vom da dreptul să producă Patriot. Le vom arăta cum să o facă. Cred că le pot produce destul de repede”.

Câteva săptămâni mai târziu de la această declarație, Trump s-a răzgândit.

„Este o armă cu totul extraordinară și trebuie să fim puțin atenți cui îi acordăm licența”, a declarat liderul american pentru Financial Times, la data de 31 iulie, și după ce Volodimir Zelenski a anunțat, în urma unei întâlniri la Casa Albă, că președintele american a acceptat să acorde Kievului licențele necesare.

Ucraina cere de mult timp mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de atacurile rusești cu rachete balistice, drone și bombe. Sistemele sunt considerate esențiale pentru protejarea orașelor și a infrastructurii energetice, însă stocurile Kievului sunt foarte mici.