Procurorii cer 30 de zile de arest preventiv pentru Evghenia Guțul. Demersul a fost depus, dar ziua și ora ședinței de judecată urmează a fi stabilită, transmite IPN.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost reținută pe Aeroportul Internațional Chișinău în seara zilei de marți, pentru 72 de ore, în dosarul de gestionare frauduloasă a fondurilor electorale, finanțare ilegală și fals în declarații.

Ea se află în custodia Centrului Național Anticorupție.

Reținerea guvernatoarei Găgăuziei a avut loc în cauza în care sunt investigate acțiunile de finanțare la alegerile din anul 2023.

Potrivit Procuraturii Generale, aceasta figurează în sistemele informaționale cu statut de consemn, motiv pentru care polițiștii de frontieră au informat autoritățile competente. După reținere, susținătorii bașcanei au fost organizați în fața CNA, în pofida faptului că era târziu și ploua. A doua zi, un miting a fost organizat și în fața Comitetului Executiv al Găgăuziei. Membrii blocului Pobeda din Comrat au scandat cu pancarte pe care scria: „Libertate pentru Eugenia Guțul”, „Nu represiunilor din Găgăuzia”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Miercuri, 26 martie curent, Guțul i s-a adresat președintelui rus Vladimir Putin. Bașcana îi cere direct lui Putin să intervină și îi sugerează să folosească „întregul arsenal de mecanisme diplomatice, politice și juridice pentru a face presiuni asupra autorităților moldovenești”, se arată în documentul publicat pe rețelele de socializare.

VIDEO Șor și-a scos simpatizanții la protest, să o susțină pe Guțul. Apostolova și Ulanov au vizitat-o în izolator

#30 de zile #Evghenia Guțul #retinuta

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a anunţat joi că încetează să mai examineze cazurile persoanelor care denunţă încălcări ale drepturilor lor în Rusia, instanţa de la Strasbourg explicând că „deja s-a pronunţat suficient” pe acest subiect, transmite agenția de știri AFP.

Un total de 879 de cereri individuale sunt, astfel, abandonate, transmite Agerpres.

Ele se referă, între altele, la „tratamentul unor personalităţi politice din opoziţie şi al unor militanţi democratici, legislaţie represivă, restricţii aduse libertăţii de exprimare, inclusiv online, condiţii de detenţie, imigraţie, libertatea de circulaţie şi de întrunire, precum şi protecţia datelor cu caracter personal”, precizează CEDO.

Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei, organismul din care provine CEDO, în 2022, în urma invadării Ucrainei, dar continuă să fie ţinută responsabilă pentru actele comise înainte de această dată.

Moscova nu recunoaşte nicio decizie a CEDO şi refuză să plătească amenzile stabilite de hotărârile de la Strasbourg.

Potrivit CEDO, decizia de abandonare a examinării cererilor este „definitivă”, dar „nu poate fi interpretată ca exonerând Rusia de responsabilitatea sa internaţională” în materie de drepturile omului.

Cazurile legate de războaiele purtate de Rusia în Ucraina şi Georgia continuă însă să fie examinate, precizează Curtea.

Judecătorii CEDO consideră că „resursele judiciare semnificative necesare (pentru examinarea cererilor individuale) nu pot fi considerate justificate”.

Totuşi, Curtea îşi lasă posibilitatea de a redeschide un dosar „dacă ea consideră că circumstanţele o justifică”.