Procurorii cer 7 ani de închisoare pentru fostul premier Vlad Filat în dosarul de spălare a banilor

Procurorii au cerut vineri, 19 ianuarie curent, pentru fostul prim-ministru Vlad Filat aplicarea unei pedepse cu închisoare pe un termen de 7 ani. De asemenea, acuzarea a solicitat de a încasa de la Filat în contul statului suma de 12,8 milioane de lei, drept contravaloarea banilor ce au constituit obiectul spălării banilor, scrie ZdG.md.

În cadrul ședinței de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, procurorul de caz Nadejda Busuioc a citit pledoaria pe dosarul în care ex-premierul Vlad Filat este învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari. Acuzatoarea a solicitat aplicarea fostului premier a unei pedepse cu închisoare pe un termen de 7 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În replică, avocații lui Filat au declarat că pledoaria procurorului conține contraargumente la probele prezentate de ei și nu demonstrează vinovăția fostului prim-ministru.

Fostul premier susține că dosarul este lipsit de probatoriu și procurorul ar fi trebuit să renunțe la învinuire. Acesta mai spune că este interesat de a fi dictată o decizie legală pe acest dosar.

„Eu sper că instanța va examina obiectiv și legal probele și argumentele aduse în instanță și va lua o decizie. Pe mine mă interesează să fie o decizie legală. La baza acestui dosar este pusă condamnarea precedentă, care prin decizia CEDO s-a constatat că a fost un dosar nedrept, în baza unor ședințe cu ușile închise, fără audierea martorilor. De aceea, pentru mine este straniu că procurorul insistă de a merge înainte”, a declarat Vlad Filat pentru Ziarul de Gardă.

Dosarul în care ex-premierul Vlad Filat este învinuit de spălare de bani în proporţii deosebit de mari a fost transmis în judecată în 2018, prima ședință de judecată având lor în ianuarie 2019 Fostul premier este învinuit că, în perioada anului 2013, a spălat bani în proporții deosebit de mari, utilizând un intermediar cu care se afla în relații de afinitate, pentru realizarea transferurilor. Astfel, la 1 iulie 2013, Filat ar fi încheiat un contract de asistență în campania electorală pentru PLDM, la conducerea căruia se afla, pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, cu o companie de consultanță din Washington, SUA. Pentru serviciile contractate, el ar fi achitat către compania nerezidentă, suma totală de 12.847.902 lei, efectuând periodic transferuri din conturile companiilor gestionate prin intermediar, în care erau depozitate mijloace financiare obținute prin infracțiuni de corupție din Banca de Economii.

Pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani în proporții deosebit de mari legea prevede o pedeapsă cu închisoare de la cinci la zece ani.

Este de menționat că următoarea ședință a fost programată pentru 27 februarie 2024, la ora 16:15, în examinarea judecătoarei Djeta Chitol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#dezbateri judiciare #Judecătoria Buiucani #Vlad Filat #sedinta #dosar

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.