Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) cere modificarea proiectului de lege privind reforma sistemului unitar de salarizare în sectorul bugetar, astfel încât să fie garantată ajustarea anuală a salariilor procurorilor și să fie reduse diferențele nejustificate față de judecători. Solicitarea a fost formulată după ce CSP a examinat, în ședința din 24 septembrie 2026, versiunea revizuită a proiectului de lege.

Principala nemulțumire a procurorilor vizează modul în care proiectul aplică Hotărârea Curții Constituționale nr. 12 din 8 august 2023. Potrivit CSP, Curtea a stabilit că valoarea de referință pentru salarizarea procurorilor trebuie ajustată anual, cel puțin în funcție de rata medie anuală a inflației luată în calcul la elaborarea bugetului pentru anul următor.

CSP consideră că mecanismul prevăzut în noua versiune a proiectului nu garantează încă aplicarea efectivă a acestei decizii și cere ca regula să fie introdusă explicit în lege.

Procurorii cer salarii comparabile cu ale judecătorilor

CSP atrage atenția și asupra diferențelor salariale dintre procurori și judecători aflați pe niveluri instituționale similare. Consiliul precizează că nu solicită ca salariile să fie identice, dar susține că diferențele trebuie să aibă la bază criterii obiective, precum responsabilitatea, complexitatea și importanța funcției.

O problemă aparte este semnalată în cazul procuraturilor teritoriale. CSP susține că acestea gestionează o parte importantă a urmăririi penale și reprezintă principala cale de acces în profesia de procuror. În acest context, Consiliul propune ca funcțiile procurorilor din procuraturile teritoriale să fie încadrate la cel mult două clase de salarizare sub funcțiile corespondente din judecătoriile teritoriale.

Ce alte modificări cere CSP

Consiliul solicită și reanalizarea salarizării:

procurorilor din Procuratura Generală;
funcțiilor de conducere din oficiile teritoriale;
inspectorilor din cadrul Inspecției procurorilor;
personalului care asigură activitatea instituțiilor din sistemul justiției.

Totodată, CSP cere păstrarea unui raport echilibrat între salarizarea funcțiilor din CSP și CSM, precum și între funcțiile din Procuratura Generală și cele din Curtea Supremă de Justiție. Consiliul susține că o salarizare adecvată este necesară pentru atragerea și menținerea specialiștilor, dar și pentru stabilitatea procuraturilor și exercitarea independentă și eficientă a atribuțiilor.

CSP a menționat că este gata să colaboreze cu Ministerul Finanțelor și celelalte autorități pentru definitivarea proiectului de lege. Consiliul apreciază că versiunea revizuită a ținut cont de o parte dintre observațiile formulate anterior, însă consideră că mai sunt necesare modificări pentru ca noul sistem de salarizare să fie echitabil, coerent și predictibil.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CSP #reforma salariala #salarii procurori

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.