După 12 ani de la tragicele evenimente din 7 aprilie 2009, zi în care un protest anticomunist din centrul Chişinăului a degenerat în violenţe şi bătăi, iar sediile Parlamentului şi Preşedinţiei au fost distruse şi incendiate, Procuratura Generală anunță că urmărirea penală în acest dosar va fi reluată.

Potrivit unui comunicat emis de PG, Dumitru Robu ar fi dat indicații procurorilor PCCOCS să reia urmărirea penală în acest dosar răsunător.

„În urma verificării informației relatate de către cetățeanul Boris Sprîncean, în cadrul unei emisiuni televizate din data de 10 noiembrie 2021 și ulterior depunerii unei sesizări la acest subiect de către deputatul Lilian Carp, Procurorul General interimar Dumitru Robu a reluat urmărirea penală pe dosarul evenimentelor din 7 aprilie 2009 și a dispus instrumentarea dosarului de către Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În continuare, urmează ca procurorii PCCOCS să întreprindă acțiunile procesual-penale necesare investigării inclusiv a versiunii înaintate de către participantul la emisiune, potrivit căruia, anumite persoane pregătite aveau rolul de deturnare a evenimentelor, prin folosirea armelor de foc. Investigațiile vor fi efectuate inclusiv prin prisma infracțiunilor de uzurpare a puterii de stat, dezordinilor în masă și imperativului securității naționale. În acest sens, procurorii vor valorifica și cooperarea cu alte instituții ale statului. Procuratura urmează să informeze societatea despre desfășurarea investigațiilor, cu respectarea prevederilor legale”, anunță PG.

Amintim că, în data de 7 aprilie 2009, circa 600 de protestatari, dar şi unii tineri care nu au participat la acele evenimente, au fost reținuți și maltratați cu cruzime în comisariatele de poliţie. Câţiva tineri au decedat, alţii au rămas cu sechele pe viaţă.

Procuratura a înregistrat și examinat 108 sesizări cu privire la infracțiuni comise de factori de decizie și ofițeri de poliție pentru abuzurile comise. În 31 de cazuri procurorii s-au autosesizat din materiale apărute în presă sau din declarații. În 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care, 42 pentru tortură și 19 pentru exces de putere sau depășirea atribuțiilor de serviciu.

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Moldova în 8 cauze, cu referire la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri sunt în curs de examinare.

La finele anului trecut, pe rolul instanţelor de judecată se afla o cauză penală în care sunt vizate două persoane, în instanţa de apel – nici o cauză pe rol. În instanța de recurs, în prezent se află o singură cauză penală – dosarul de învinuire pentru exces de putere a fostului șef al poliției municipale.

#7 aprilie #dosar #PCCOCS

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.