Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

Procurorul General a găsit 75 000 € în beciul casei: Explicația averii în fața evaluatorilor

22 Mai 2026, 12:19
 // Categoria: Politica // Autor:  Vlada Ciorici
22 Mai 2026, 12:19 // Politica //  Vlada Ciorici

Alexandru Machidon, numit în funcția de procuror general în aprilie, a fost audiat de două ori de Comisia de Evaluare a Procurorilor până când plenul a constatat că a promovat evaluarea integrității etice și financiare. Unul dintre episoadele analizate a fost moștenirea de 55.000 de euro de la părinți, parte dintr-un total de 75.000 de euro, și care au fost folosiți pentru achiziția unui apartament în 2018. În cadrul audierilor, acesta a explicat că banii erau ascunși într-o pungă de plastic, pusă într-un vas pentru murături, pe un raft din beci, transmite TV8.md.

„Solicitat să explice locul exact în care a fost găsit numerarul în valută străină, subiectul a declarat că acesta a fost păstrat într-o pungă de plastic plasată într-un vas de plastic utilizat în mod obişnuit în satele moldoveneşti pentru conservarea legumelor, aflat pe un raft în spatele butoaielor de vin din beciul anexei utilizate pentru depozitare (ultima anexă, astfel cum s-a explicat mai sus). El a explicat, de asemenea, că în acel beci părinții săi păstrau vin şi conserve de casă şi că vasul era situat pe un raft, alături de alte trei-patru vase similare, în spatele a trei butoaie de vin. El a explicat că vasul nu era uşor vizibil şi că l-a identificat rapid, deoarece el şi sora sa ştiau din copilărie că părinții lor obişnuiau să păstreze economiile în acea zonă”, se arată în raportul Comisiei de evaluare.

Potrivit explicațiilor procurorului, banii au fost împărțiți între el și sora sa, angajată la Centrul Național Anticorupție (CNA). Surorii i-ar fi revenit 20.000 de euro, iar lui Machidon 55.000 de euro. Diferența este argumentată prin faptul că sora sa deținea deja un apartament la care părinții contribuiseră financiar anterior, în timp ce el nu avea o locuință proprie.

La ambele audieri, procurorul a fost întrebat dacă el și membrii familiei știau despre suma de bani în numerar acumulată de părinți și despre locul în care aceasta era păstrată.

Machidon a explicat că atât el, cât și sora sa au știut întotdeauna, încă din copilărie, că părinții își țineau economiile în beciul unei clădiri anexe din apropierea casei, într-un anumit loc, însă nu cunoșteau niciodată suma exactă. De asemenea, el a precizat că părinții își păstrau toate economiile împreună, incluzând veniturile tatălui din Israel, salariul mamei și câștigurile de la magazinul-bar pe care îl administrau din 1995.

O parte din suma moștenită ar fi fost utilizată pentru achiziționarea unui apartament într-un bloc nou din Chișinău. Machidon a declarat că locuința a costat 34.000 de euro. Comisia de evaluare a constatat, însă, că valoarea de piață estimată a apartamentului era mai mare decât cea menționată în contract, de aproximativ 45.000 de euro.

Apartamentul, mobilat, fusese cumpărat de Machidon la același preț la care fusese achiziționat cu doi ani înainte de către primul proprietar, însă în varianta „albă”. Procurorul a explicat că a beneficiat de o reducere, deoarece vânzătorul păstrase un avans de 3.000 de euro de la un cumpărător anterior care se răzgândise.

„Pe baza informațiilor disponibile, Completul a avut dubii serioase cu privire la caracterul real al prețului de 34.000 EUR declarat de subiect pentru apartament. După cum s-a menţionat, datele obiective furnizate de companiile imobiliare sunt contradictorii, însă indică, în mod clar, o valoare de piață mai mare.re. În plus, dubiile Completului cu privire la prețul de vânzare-cumpărare al apartamentului au fost accentuate de caracterul vag al explicațiilor subiectului cu privire la natura relației cu M.B. În consecință, deşi dubiile cu privire la faptul că prețul contractual ar fi putut fi subevaluat nu au fost complet atenuate, Comisia nu poate stabili acest fapt în baza probelor disponibile. În acest context, Comisia a procedat la examinarea incidenței acestui aspect din perspectiva criteriilor de integritate financiară şi etică în temeiul Legii nr. 252/2023”, a concluzionat Comisia.

Un alt aspect vizat a fost neindicarea economiilor în numerar în trei declarații anuale pentru perioada 2016–2018, în contradicție cu prevederile legale. Comisia a concluzionat însă că aceste sume nu ridică probleme privind averea nejustificată, întrucât a fost stabilită capacitatea financiară a subiectului de a le acumula din surse legitime.

Deși nu a putut prezenta documente care să ateste moștenirea banilor părinților săi, Comisia de evaluare a decis că Machidon a promovat evaluarea.

În plus, potrivit Rise.md, de-a lungul anilor, Machidon ar fi beneficiat de donații, cadouri bănești și a realizat tranzacții avantajoase. De exemplu, în 2020, acesta ar fi primit o donație de 5.000 de euro de la afaceristul Nicolae Ionichi, unul dintre fondatorii companiei de construcții Inamstro. Mai mult, în 2021, Machidon a vândut un automobil BMW pentru 100.000 de lei, deși anterior fusese declarat cu o valoare de 10.000 de lei.

Raportul publicat de Comisia de evaluare nu tratează aceste aspecte și nici nu include două proceduri disciplinare în care Machidon a fost vizat anterior.

Astfel, în 2010, procurorul a fost implicat într-o procedură disciplinară legată de gestionarea urmăririi penale într-un dosar privind răpirea unui automobil. Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a constatat că procurorul tergiversase urmărirea penală și a dispus neîntemeiat suspendarea acesteia. Ulterior, ordonanța de suspendare a fost anulată ca ilegală, iar Machidon a primit sancțiunea disciplinară „avertisment”.

Totodată, un alt caz disciplinar, din 2011, a vizat investigarea unei cauze penale privind traficul de persoane pentru exploatare prin muncă în Cipru. CSP a validat hotărârea Colegiului disciplinar de încheiere a procedurii disciplinare în privința lui Machidon. Conform acesteia, persoana învinuită a părăsit țara după ce arestul preventiv a fost înlocuit cu arestul la domiciliu, însă CSP a constatat că procurorul își îndeplinise atribuțiile necesare pentru investigarea cazului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alexandru Machidon, numit oficial în funcția de Procuror General. Șefa statului a semnat decretul

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking