Curtea Penală Internațională a ordonat demiterea din funcție a procurorului-șef Karim Khan, în urma procedurilor disciplinare inițiate în legătură cu acuzațiile de hărțuire sexuală formulate împotriva sa.

În seara zilei de 8 iunie, comitetul executiv a votat pentru trimiterea cazului lui Khan către o sesiune specială a statelor membre ale Curții, care urmează să decidă asupra viitorului său.

Potrivit unui document emis de Curtea Penală Internațională (CPI), cu majoritate calificată, comisia formată din 21 de membri ai instanței a constatat că Khan a comis abateri grave în legătură cu acuzațiile de hărțuire sexuală.

La rândul său, Karim Khan, un cunoscut avocat britanic, a respins în repetate rânduri acuzațiile apărute pentru prima dată în anul 2024, care i-au afectat mandatul de procuror-șef al instanței. Acuzațiile au fost formulate de o femeie care a lucrat pentru el la sediul Curții din Haga.

Decizia de a trimite cazul către cele 125 de state membre ale CPI reprezintă un pas fără precedent pentru instanță și ar putea conduce la un vot privind demiterea procurorului.

De asemenea, conform raportului organismului de supraveghere al ONU și recomandărilor comisiei criminalistice, precum și pe baza materialelor scrise prezentate de Khan și de presupusa victimă, comitetul executiv și-a fundamentat decizia pe aceste concluzii.

Acuzațiile formulate împotriva oficialului CPI vizează conduita acestuia în perioada 2023-2024. Femeia susține că procurorul ar fi comis acte sexuale coercitive și neconsensuale pe o perioadă îndelungată.

În luna mai 2025, Khan și-a luat concediu în contextul anchetei privind acuzațiile de hărțuire sexuală.

Suspiciunile împotriva procurorului CPI au apărut cu două săptămâni înainte ca acesta să anunțe o moțiune privind emiterea unor mandate de arestare pentru înalți oficiali israelieni și lideri ai grupării Hamas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Penală Internaţională #demitere #hartuire sexuala #Karim Khan #procuror-sef

Belgia este țara europeană în care proprietarii de locuințe plătesc unele dintre cele mai mari taxe, în timp ce Cipru și Malta se numără printre cele mai avantajoase state din acest punct de vedere. Diferențele sunt semnificative și se regăsesc la aproape fiecare etapă – de la cumpărarea unei locuințe până la închirierea sau vânzarea ei, relatează Euronews.

Potrivit unei analize bazate pe datele Global Property Guide, proprietarii din Europa pot fi obligați să achite până la patru tipuri de taxe: taxa la cumpărare, impozitul anual pe proprietate, taxa pe veniturile din chirii și impozitul pe câștigul obținut la vânzarea locuinței.

Belgia apare constant în fruntea clasamentelor privind nivelul taxării. La achiziția unei locuințe, cumpărătorii pot plăti o taxă de până la 12,5% din valoarea proprietății, una dintre cele mai ridicate din Europa. În schimb, în Estonia și Cehia nu există o astfel de taxă, iar în Lituania costul este de aproximativ 0,4% din prețul locuinței.

Diferențe există și în cazul impozitării veniturilor din chirii. Pentru o chirie lunară de 1.500 de euro, Danemarca reține peste 42% din venit, urmată de Țările de Jos și Finlanda. La polul opus se află Cipru, unde taxa pornește de la 0%, și Luxemburg, unde aceasta este de doar 2,94%.

În cazul proprietăților care generează venituri mari din chirii, Belgia revine pe primul loc, cu un nivel de taxare de peste 47%, înaintea Danemarcei, Germaniei și Greciei.

Și impozitul anual pe proprietate diferă considerabil de la un stat la altul. Deși în unele localități din Spania cota poate ajunge până la 4,8%, aceasta se aplică valorii cadastrale, care este, de regulă, mult mai mică decât valoarea de piață. În Marea Britanie, proprietarii unei locuințe evaluate la aproximativ 300.000 de euro plătesc, în mod obișnuit, între 2.000 și 3.200 de euro anual. În schimb, Cipru și Malta nu percep deloc un impozit anual pe proprietate.

Diferențe majore apar și la vânzarea unei locuințe. Danemarca taxează câștigurile de capital cu până la 52%, în timp ce Germania scutește complet de acest impozit proprietățile deținute mai mult de zece ani. În Malta nu se taxează profitul obținut din vânzare, ci se aplică o taxă fixă asupra prețului tranzacției.