Curtea Penală Internațională a ordonat demiterea din funcție a procurorului-șef Karim Khan, în urma procedurilor disciplinare inițiate în legătură cu acuzațiile de hărțuire sexuală formulate împotriva sa.

În seara zilei de 8 iunie, comitetul executiv a votat pentru trimiterea cazului lui Khan către o sesiune specială a statelor membre ale Curții, care urmează să decidă asupra viitorului său.

Potrivit unui document emis de Curtea Penală Internațională (CPI), cu majoritate calificată, comisia formată din 21 de membri ai instanței a constatat că Khan a comis abateri grave în legătură cu acuzațiile de hărțuire sexuală.

La rândul său, Karim Khan, un cunoscut avocat britanic, a respins în repetate rânduri acuzațiile apărute pentru prima dată în anul 2024, care i-au afectat mandatul de procuror-șef al instanței. Acuzațiile au fost formulate de o femeie care a lucrat pentru el la sediul Curții din Haga.

Decizia de a trimite cazul către cele 125 de state membre ale CPI reprezintă un pas fără precedent pentru instanță și ar putea conduce la un vot privind demiterea procurorului.

De asemenea, conform raportului organismului de supraveghere al ONU și recomandărilor comisiei criminalistice, precum și pe baza materialelor scrise prezentate de Khan și de presupusa victimă, comitetul executiv și-a fundamentat decizia pe aceste concluzii.

Acuzațiile formulate împotriva oficialului CPI vizează conduita acestuia în perioada 2023-2024. Femeia susține că procurorul ar fi comis acte sexuale coercitive și neconsensuale pe o perioadă îndelungată.

În luna mai 2025, Khan și-a luat concediu în contextul anchetei privind acuzațiile de hărțuire sexuală.

Suspiciunile împotriva procurorului CPI au apărut cu două săptămâni înainte ca acesta să anunțe o moțiune privind emiterea unor mandate de arestare pentru înalți oficiali israelieni și lideri ai grupării Hamas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Curtea Penală Internaţională #demitere #hartuire sexuala #Karim Khan #procuror-sef

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, pune protestele recente din regiunea transnistreană în contextul alegerilor din Federația Rusă. Declarația a fost făcută în cadrul unei discuții cu jurnaliștii, la Parlament.

„Eu, sincer, le leg în contextul alegerilor, așa-numitele alegeri din Federația Rusă, care încep mâine și până duminică”, a declarat Igor Grosu.

Potrivit șefului Legislativului, protestele ar putea fi legate de încercarea administrației de facto de la Tiraspol de a demonstra că este activă și preocupată de situația din regiune.

„Așa-numitele autorități, probabil, trebuie să arate un pic de bravadă, să fie active, da, nu sunt indiferente și așa mai departe”, a spus Grosu.

În același timp, președintele Parlamentului susține că protestele nu afectează procesul de reintegrare a țării: „În rest, procesul de reintegrare merge, este ireversibil și deciziile au fost corecte”.

Mai multe proteste au avut loc, în această săptămână, la Bender. Oamenii au venit cu pancarte pe care scrie „Nu genocidului poporului transnistrean”, „Transnistria este un stat autosuficient” și „Operațiunea de menținere a păcii pe Nistru trebuie să continue”. Manifestanții se opun măsurilor economice aplicate de autoritățile constituționale ale Republicii Moldova companiilor din regiune. Aceștia susțin că întreprinderile din stânga Nistrului ar fi pierdut aproximativ 32 de milioane de dolari în ultimii trei ani din cauza taxelor vamale aplicate de Chișinău.

Rusia va organiza începând de vineri, 18 septembrie, timp de trei zile, alegeri legislative. Alegerile parlamentare vor fi primele de la lansarea ofensivei ruse în februarie 2022 și abia al doilea scrutin la nivel național după alegerile prezidențiale din 2024, în urma cărora Vladimir Putin a fost reales.