Producătorii de sfeclă de zahăr se alătură protestelor fermierilor. Aceștia au adresat o scrisoare premierului Vasile Tofan, ministrului Agriculturii Eugen Osmochescu și șefului Radu Musteață, manifestând nemulțumirea față de faptul că nu vor primi subvenții.

Conform lor, anterior, foștii miniștri ai Agriculturii Vladimir Bolea și Ludmila Catlabuga le-au oferit asigurări că vor primi plăți la hectar.

„După numeroase dezbateri și propuneri, prin Hotărârea Guvernului nr. 288/2026 a fost aprobat Programul Strategic al Politicii Agricole 2026-2030 (PSPA), care prevede, începând cu anul 2026, plăți cuplate la hectar pentru sfecla de zahăr (intervenția PD-02), cu un buget conform fișei de intervenție de 40 mil. lei.

De trei ani ni se promit subvenții, iar acum, când acestea au fost aprobate, nu sunt acordate. Suntem profund dezamăgiți și indignați de situația creată. Până acum, am ales o cale pașnică, bazată pe dialog și pe propuneri constructive, spre deosebire de alte asociații, care au fost mai directe și mai incisive. Răbdarea producătorilor de sfeclă de zahăr a ajuns însă la limită și nu mai putem tolera această situație.

Sectorul traversează o dificultate fără precedent. Seceta din anul 2024 a compromis peste 60% din suprafețele semănate, înghețurile târzii din primăvara anului 2025 au afectat circa 65% din suprafețe, cu pierderi de peste 65 mil. lei, iar ploile abundente și continui, din toamnă au lăsat nerecoltate circa 1.900 ha. Pe acest fon, costurile extrem de mari la inputuri – motorină, semințe, îngrășăminte – au majorat costul de cultivare a unui hectar de sfeclă de zahăr de la circa 35.000 lei
la circa 43.000 lei. Toate acestea fac ca agricultura noastră să cedeze. Pe lângă efectele generate de condițiile climaterice extreme, interferențele și presiunile politice exercitate, sectorul sfeclei de zahăr și industria zahărului se confruntă cu o serie de presiuni cumulative, determinate atât de creșterea semnificativă a costurilor de producție, importurile necontrolate de zahăr din Serbia și Belarus, precum și de majorarea cotei TVA la materia primă sfeclă de zahăr și zahăr. Aceste evoluții, analizate în ansamblu, generează impresia că se face totul intenționat pentru a distruge o ramură integrată”, afirmă membrii Asociației Producătorilor de Sfeclă de Zahăr.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanții organizației cer acordarea subvențiilor, stabilirea calendarului pentru plăți, măsuri urgente pentru echilibrarea pieței interne în contextul importurilor necontrolate de zahăr din Serbia și Belarus și reevaluarea impactului majorării TVA la materia primă și la zahăr asupra sectorului.

Producătorii de sfeclă au dat autorităților termen de 10 zile pentru a le examina solicitările și afirmă că în caz contrar se vor alătura manifestațiilor fermierilor.

Fermierii din Fălești au ieșit pe 28 septembrie la protest și au scot la marginea traseelor tehnica agricolă. Aceștia cer autorităților să mențină cota TVA de 8% pentru cereale și oleaginoase, să prelungească până cel puțin la 31 decembrie 2026 licențierea importurilor de cereale și floarea-soarelui și să ramburseze acciza pentru motorina procurată în perioada 1 iunie–1 decembrie 2026. Dacă revendicările lor nu vor fi acceptate, ei amenință să pornească cu tractoarele spre Capitală.

Eugeniu Osmochescu a precizat ulterior că membrii cabinetului de miniștri analizează solicitările fermierilor, dar nu vor adopta vreo decizie, înainte de a-i evalua costurile.

#fermieri #producator #proteste #sfecla de zahar #Vasile Tofan

Rusia s-a retras oficial din Convenţia europeană pentru prevenirea torturii, Consiliul Europei precizând că prin aceasta se va pune capăt oricărei monitorizări independente a închisorilor ruseşti, relatează Digi24.

Astfel, comitetul european pentru prevenirea torturii nu mai poate verifica modul în care sunt trataţi deţinuţii în Rusia, notează sursa citată.

Moscova şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din convenţie. Retragerea a intrat acum în vigoare.

Deşi Rusia a făcut parte din această convenţie încă de la sfârşitul anilor ’90, activiştii pentru drepturile omului au semnalat în mod constant că tortura şi tratamentele degradante sunt larg răspândite în secţiile de poliţie şi în centrele de detenţie din Rusia. De asemenea, aproape toţi prizonierii de război ucraineni eliberaţi în cadrul unor schimburi de prizonieri au relatat că au fost supuşi torturii în Rusia.

Comitetul a vizitat 450 de centre de detenţie în cadrul a 30 de misiuni între anii 1998 şi 2021. Cu toate acestea, comitetul a precizat că Rusia a fost singura ţară care aproape de fiecare dată nu a permis publicarea ulterioară a rapoartelor privind aceste vizite. Potrivit comitetului, au fost publicat rapoarte doar pentru patru dintre vizitele în Rusia.

După declanşarea războiului Rusiei în Ucraina, comitetul a anunţat că nu i s-a mai permis să efectueze nicio vizită.

Organismul a menţionat că a primit în mod repetat sesizări privind acte de tortură şi abuzuri în Rusia, precum şi în zonele din Ucraina aflate sub ocupaţie rusă.

Moscova şi-a justificat retragerea din convenţie afirmând că nu mai poate participa la comitetul pentru prevenirea torturii.