Republica Moldova își continuă prezența pe piețele externe prin participarea la RO-Wine | International Wine Festival of Romania, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate vinurilor de autor din Europa de Est. Festivalul va avea loc în perioada 21–22 martie 2026, la CHIOS Social Lounge, Cluj-Napoca.

În cadrul ediției din acest an, Asociația Micilor Producători de Vinuri împreună cu 11 producători de vinuri de autor vor prezenta publicului românesc o selecție reprezentativă pentru noua generație de vinificație din Republica Moldova:
ATU Winery, Crama Mircești, DIVUS Winery, Domeniile Pripa, Domaine la Prut, Epicrama Winery, GOGU Winery, Grapeland, Minis Terrios Wines, Vera Winery și Vinum.md.

„Participarea la RO-Wine este o oportunitate importantă pentru micii producători din Republica Moldova de a-și prezenta vinurile în fața unui public avizat și de a construi relații directe cu piața din România. Vinurile de autor pe care le aducem la Cluj reflectă identitatea, terroir-ul și pasiunea fiecărui producător, iar interesul tot mai mare pentru aceste vinuri ne confirmă că suntem pe direcția corectă.”, spune Elena Tomescu, Administrator, Asociația Micilor Producători de Vinuri.

Participarea acestora este susținută de Agenția de Investiții din Republica Moldova, instituția guvernamentală responsabilă de atragerea investițiilor și promovarea exporturilor, care sprijină activ producătorii locali în accesarea piețelor externe și în poziționarea pe segmentul premium.

România – o piață strategică pentru vinurile moldovenești

România se menține printre principalele piețe de export pentru vinurile din Republica Moldova, înregistrând o creștere de peste 2,3 ori a valorii exporturilor în perioada 2019–2024, până la 37 milioane USD, cu perspective de depășire a pragului de 41 milioane USD în 2025.

Această evoluție reflectă orientarea tot mai accentuată către vinuri îmbuteliate și produse cu valoare adăugată, adaptate cererii consumatorilor din regiune.

Platformă pentru parteneriate și extindere pe piețe externe

RO-Wine reunește anual producători, importatori și profesioniști din industrie, oferind un cadru relevant pentru:

dezvoltarea de parteneriate comerciale
promovarea vinurilor de autor
extinderea pe piețe regionale și internaționale

Prezența Republicii Moldova la acest eveniment contribuie la consolidarea poziției vinurilor moldovenești pe segmentul premium și la creșterea vizibilității acestora în regiune.

Rolul Agenției de Investiții: de la vizibilitate la creștere sustenabilă a exporturilor

Prin susținerea participării la evenimente internaționale de profil, Agenția de Investiții din Republica Moldova își exercită mandatul de promovare a exporturilor și de facilitare a accesului companiilor locale pe piețe externe competitive.

În acest context, Agenția contribuie la:

dezvoltarea de oportunități comerciale pentru producătorii moldoveni, în diverse sectoare orientate spre export
creșterea valorii adăugate a produselor moldovenești și consolidarea poziționării acestora pe segmentele premium

întărirea imaginii Republicii Moldova ca origine competitivă pentru produse de calitate pe piețele internaționale

„Pentru Agenția de Investiții, participarea la RO-Wine nu este doar o prezență la un eveniment de profil, ci parte a unei strategii coerente de poziționare a Republicii Moldova pe segmentul vinurilor cu valoare adăugată ridicată. România este o piață unde vedem nu doar creștere, ci și maturizare a cererii, iar rolul nostru este să conectăm producătorii moldoveni cu parteneri relevanți și să susținem tranziția de la volum la valoare”, declară Irina Tolstousov, Director adjunct, Agenția de Investiții din Republica Moldova.

Participarea la RO-Wine face parte dintr-o strategie mai amplă de promovare a exporturilor și de integrare a companiilor moldovenești în lanțuri valorice competitive din regiune.

#Moldova #RO-Wine #Romania #struguri #vin

Câștigul salarial mediu lunar brut din Republica Moldova a ajuns la 16,8 mii lei în trimestrul II al anului 2026, în creștere cu 9,2% față de aceeași perioadă a anului trecut. În termeni reali însă, după ajustarea cu inflația, avansul a fost de numai 2,34%, arată datele Biroului Național de Statistică (BNS), potrivit Bani.md.

Diferența dintre creșterea nominală și cea reală arată că scumpirile au absorbit cea mai mare parte a majorării salariilor. Din datele BNS rezultă că nivelul prețurilor de consum a fost cu aproximativ 6,7% mai mare decât în trimestrul II 2025.

Față de primele trei luni ale anului, salariul mediu brut a crescut cu 5,7%.

Potrivit sursei citate, cele mai mari salarii sunt plătite în informații și comunicații, unde media a ajuns la 41.009,6 lei pe lună. Un angajat din IT și comunicații câștigă astfel, în medie, de 2,4 ori mai mult decât media pe economie și de aproape 3,8 ori mai mult decât un angajat din agricultură.

Ulterior, pe locul doi se situează sectorul financiar și al asigurărilor, cu un salariu mediu de 31,4 mii lei, urmat de producția și furnizarea energiei electrice și termice, gazelor și apei calde, cu 24,6 mii lei. La polul opus se află agricultura, silvicultura și pescuitul, cu doar 10,8 lei pe lună. În hoteluri și restaurante salariul mediu a fost de 11,7 lei, iar în artă, recreere și agrement – 12.8 mii lei.

Diferența dintre salariul mediu din IT și cel din agricultură depășește astfel 30 mii de lei lunar.

Cea mai spectaculoasă creștere salarială față de anul trecut a fost raportată în activitățile de servicii administrative și suport – 52,5%, până la 20.079,1 lei. În construcții, salariile au crescut cu 15,5%, iar în informații și comunicații cu 13,1%.

Nu toate majorările nominale au însemnat însă și o creștere a puterii de cumpărare. În administrația publică, de exemplu, salariul mediu a crescut cu numai 2,8%, până la 17.634,6 lei, mult sub ritmul estimat al inflației. În sănătate și asistență socială majorarea a fost de 3,5%, în energie de 4,6%, iar în sectorul financiar de 5,4%. În termeni reali, aceste sectoare au înregistrat practic o diminuare a puterii de cumpărare față de anul trecut.

Diferența dintre sectorul bugetar și cel privat rămâne, de asemenea, considerabilă. În sectorul bugetar salariul mediu brut a fost de 13,8 mii lei, cu 5,1% mai mare decât anul trecut, în timp ce în sectorul real a ajuns la 18 mii lei, după o creștere de 10,2%.

Astfel, salariul mediu din sectorul real este cu aproximativ 4 mii de lei, sau aproape 30%, mai mare decât cel din sectorul bugetar.

În educație, salariul mediu s-a situat la 13.810,5 lei, adică doar 81,7% din media pe economie. În sănătate și asistență socială acesta a ajuns la 18.398,7 lei, iar în administrația publică – la 17, 6 mii lei.

Pe piața muncii, numărul mediu al salariaților a crescut cu 2,5% față de trimestrul II 2025. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în alte activități de servicii, cu 20,4%, serviciile administrative și suport, cu 13,5%, și hoteluri și restaurante, cu 11,1%.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În același timp, unele ramuri industriale au continuat să piardă angajați. Numărul salariaților din industria extractivă s-a redus cu 6,8%, în industria prelucrătoare cu 1,7%, iar în transport și depozitare cu 0,5%.

#inflatie #Moldova #salariu lunar