Producătorii europeni de parfumuri şi cosmetice se confruntă cu o penurie de hârtie, sticlă şi unele uleiuri şi alcooluri cheie, deoarece invadarea Ucrainei de către Rusia adaugă noi perturbări ale lanţurilor de aprovizionare pentru produse de frumuseţe, ducând la creşterea preţurilor, pe fondul cererii puternice, transmite Reuters.

La fel ca industria alimentară, sectorul global al cosmeticelor, de 500 de miliarde de dolari, se confruntă cu consecinţele războiului, deoarece producătorii folosesc alcool derivat din cereale şi sfeclă organică pentru a face parfumuri şi uleiuri de seminţe de floarea soarelui pentru a produce cosmetice – toate culturi cheie din Ucraina.

În acelaşi timp, criza energetică declanşată de război a urcat puternic preţurile sticlei şi hârtiei, în timp ce restricţiile din China din cauza Covid-19 au zădărnicit capacitatea companiilor de a obţine componente de ambalare pentru parfumuri de 100 de dolari pe sticlă şi rujuri de 30 de dolari.

„Suntem în modul de gestionare a crizelor când vine vorba de aceste subiecte de aprovizionare”, a declarat Emmanuel Guichard, secretarul general al asociaţiei franceze de cosmetice FEBEA, într-un interviu pentru Reuters.

În timp ce companiile mai mari, cu marje de profit mai mari, au mai multă putere financiară şi flexibilitate pentru a face faţă – divizia de lux a L’Oreal, care vinde produse de machiaj şi parfumuri de marcă Giorgio Armani şi Valentino, de exemplu, are o marjă operaţională de 22,8% – dificultatea este deosebit de mare pentru companiile mici şi mijlocii din Europa.

„Ne confruntăm cu deficit şi cu creşteri de preţ la fiecare pas: de la esenţe şi alcool până la sticlă şi hârtie – chiar şi pentru pompele dozatoare de spray şi plasticul Surlyn folosit pentru capace”, a declarat Marco Vidal, directorul general al producătorului veneţian de parfum Mavive, proprietarul companiei.

Producătorii europeni de cosmetice, care au exportat mărfuri de 22,6 miliarde de euro (24,6 miliarde de dolari) în 2020, conform asociaţiei industriale Cosmetics Europe, au constatat o creştere a concurenţei pentru materiale de ambalare după pandemia de coronavirus, care a stimulat comerţul electronic, mărind consumul de hârtie pe fondul eforturilor de reducere a utilizării plasticului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Producătorii de sticlă, la rândul lor, s-au luptat să facă faţă cererii de flacoane de vaccinuri după ce au redus producţia în primele etape ale pandemiei, oprind cuptoarele în Italia pentru prima dată în decenii.

Acum, preţurile gazelor amplifică problemele pentru ambele industrii, forţând fabricile de hârtie din Italia să oprească temporar producţia pentru a renegocia preţurile de vânzare.

Dublarea costului hârtiei pe care o foloseşte pentru a face cutii rigide de lux pentru clienţi precum Dolce & Gabbana, Ferragamo şi Givenchy a determinat grupul italian Isem să majoreze preţul produselor sale cu 10%-40%, a declarat directorul general Francesco Pintucci pentru Reuters.

#criză de grâu #parfumerie #producătorii europeni #produse cosmetice #războiul din Ucraina

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.