Industria auto din Rusia a încheiat anul 2022 cu cele mai slabe rezultate de după destrămarea URSS, în condiţiile în care producţia de automobile a scăzut cu 67%, pe măsură ce sancţiunile occidentale şi exodul constructorilor străini au dus la comprimarea pieţei, arată datele oficiale publicate miercuri, transmite Reuters, scrie .dcnews.ro

Uzinele din Rusia au produs anul trecut 450.000 de automobile, conform datelor oficiului federal de statistică (Rosstat). Înainte de 2022, cel mai slab an pentru producţia de automobile a Rusiei după colapsul URSS, în 1991, a fost anul 2009, după criza financiară mondială, când uzinele din Rusia au produs aproape 600.000 de automobile, arată datele firmei de analiză ASM-Holding.

Sancţiuni internaţionale

Sancţiunile internaţionale introduse după debutul ofensivei ruseşti în Ucraina au pus capăt la două decenii de investiţii mari făcute de marii constructori auto mondiali în Rusia.

Ţările occidentale au interzis în special exportul de componente auto spre Rusia, ceea ce a creat probleme importante pentru sectorul de logistică din Rusia.

Pe lângă interzicerea exportului de piese auto, în special europene, numeroşi constructori au oprit vânzările de automobile în Rusia, precum Audi, Honda, Jaguar sau Porsche.

Alţi constructori au încetat să mai producă automobile în Federația Rusă

Alţi constructori au încetat să mai producă automobile în Rusia, cum este cazul Renault, BMW, Ford, Hyundai, Mercedes, Volkswagen sau Volvo.

Începând din vara lui 2022, producţia la uzinele auto din Rusia, care a trebuit să fie oprită din cauza lipsei de componente importate, a început să fie reluată parţial, în principal la uzinele Avtovaz, cel mai mare constructor auto rusesc. Avtovaz a reluat producţia anumitor modele Lada, însă fără anumite caracteristici care depind de componentele importate.

Tot la finele anului trecut a fost reluată producţia automobilelor Moskvich la fosta uzină Renault din apropiere de Moscova. Cu toate acestea, în luna decembrie 2022 producţia de automobile în Rusia a înregistrat un declin anual de 68% până la 40.300 de unităţi.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#masini #productie #Rusia

Fostul director și trei angajați ai Centrului de Plasament din Bădiceni, raionul Soroca, au fost trimiși în judecată pentru exploatarea prin muncă a persoanelor cu dizabilități, anunță Procuratura Generală. Astfel, justiției au fost deferiți fostul director al Centrului de Plasament și alți trei angajați, aceștia fiind acuzați de comiterea infracțiunii de trafic de ființe umane în scop de exploatare prin muncă, precum și a altor crime conexe.

Potrivit probelor administrate, victimele, aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate și dependență față de personalul instituției, au fost scoase din Centrul de Plasament și transportate la gospodării private.

„Persoanele au fost obligate să efectueze, în mod repetat, munci agricole, îngrijirea animalelor, lucrări gospodărești și servicii de îngrijire, fără a fi remunerate și fără posibilitatea reală de a refuza munca sau de a părăsi mediul de exploatare. În unele cazuri, pentru menținerea controlului asupra victimelor a fost utilizată violența fizică, intimidarea și presiunile psihice.

În privința uneia dintre victime, după pornirea urmăririi penale, au fost exercitate presiuni în scopul determinării acesteia să își modifice declarațiile. Pentru aceste acțiuni a fost pornită o cauză penală privind o infracțiune contra justiției, aceasta fiind expediată în instanță concomitent cu cauza privind traficul de ființe umane”, se arată în comunicatul emis de PG.

Potrivit acuzării, persoanele care activau în cadrul Centrului au folosit funcțiile deținute, relația de autoritate și încredere, precum și informațiile privind vulnerabilitățile medicale și sociale ale beneficiarilor pentru a facilita scoaterea acestora din instituție și exploatarea lor ulterioară.

Investigațiile au vizat, de asemenea, însușirea de către responsabilii instituției de plasament a prestațiilor sociale și a altor mijloace financiare care aparțineau beneficiarilor.

Acuzatorii spun că pe lângă infracțiunile menționate, urmărirea penală a constatat și comiterea faptei prejudiciabile vizând declarația necorespunzătoare adevărului făcută unui organ competent în vederea producerii unor consecințe juridice pentru o terță persoană.

Potrivit prevederilor Codului penal, faptele de trafic de ființe umane incriminate inculpaților se sancționează cu închisoare de la 7 la 12 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate de la 2 la 5 ani.