Republica Moldova devine tot mai dependentă de importurile de lapte și produse lactate, în pofida creșterii producției în fermele comerciale, anunță economistul Veaceslav Ioniță în emisiunea săptămânală „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, sectorul trece printr-o transformare structurală: în timp ce fermele comerciale își măresc producția, gospodăriile populației renunță tot mai mult la creșterea vacilor, iar declinul acestora anulează câștigurile înregistrate de ferme, notează BANI.md.

Datele arată că producția de lapte în ferme a crescut de la aproximativ 14.700 de tone în 2011 la circa 64.000 de tone în 2025, iar pentru 2026 este estimată la 70.000 de tone.

„Avem o creștere de aproape cinci ori față de ultimii 15 ani, însă ea vine exclusiv din ferme, nu din gospodării”, a explicat Veaceslav Ioniță.

Expertul spune că relansarea fermelor după 2022 a fost susținută de subvențiile acordate de stat, însă această evoluție nu reușește să
compenseze prăbușirea producției din gospodăriile casnice, unde efectivele de bovine și cantitatea de lapte continuă să scadă.

Consecința este o dependență tot mai mare de importuri. Dacă în anul 2000 aproape 99% din consumul de produse lactate era acoperit din producția locală, în 2020 importurile reprezentau deja 38% din consum. Pentru 2026, Veaceslav Ioniță estimează că 60% din necesarul de produse lactate al Republicii Moldova va proveni din import.

„Începând cu 2023, Moldova produce mai puțin de jumătate din necesarul de lapte. Practic, laptele local este folosit pentru produse simple, iar produsele procesate – unt, cașcaval și brânzeturi – sunt din import”, a subliniat economistul.

În prezent, consumul anual este estimat la aproximativ 85.300 de tone de lapte, 40.200 de tone de iaurt și chefir, 14.000 de tone de cașcaval și brânzeturi, 6.900 de tone de unt și 2.300 de tone de lapte condensat, o parte importantă a acestor produse fiind importată.

Analiza mai arată că piața brânzeturilor și cașcavalului este dominată de produsele din import. Consumul pe cap de locuitor a crescut de la doar 400 de grame la începutul anilor 2000 la 6,9 kilograme în 2025 și este estimat să ajungă la 8,3 kilograme în 2026, însă peste 85% din acest consum este acoperit din importuri.

Totodată, balanța comercială a sectorului lactatelor s-a deteriorat puternic. Dacă în trecut Republica Moldova exporta mai multe produse lactate decât importa, în prezent deficitul comercial este estimat la aproape 200 de milioane de dolari, generat în principal de importurile de brânzeturi, cașcaval și unt.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, fără investiții suplimentare în ferme, colectarea laptelui și dezvoltarea industriei de procesare, Republica Moldova riscă să rămână dependentă structural de importuri inclusiv pentru produse alimentare de bază. Economistul avertizează, de asemenea, că eventualele modificări fiscale, inclusiv majorarea TVA în sector, ar putea afecta și mai mult o industrie pe care o consideră deja fragilă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#economie #import #lapte #Republica Moldova

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.