În interviu, profesorul Cantir, născut în Moldova, a vorbit și despre dinamica relațiilor dintre România și țara noastră, dar și despre cele mai mari provocări pe care le va avea președinta Republicii Moldova în al doilea mandat.

Reprezintă victoria obținută de Maia Sandu un pas esențial pentru ieșirea Republicii Moldova din orbita Moscovei?

Cred că este un pas important, mai ales în lumina eforturilor copleșitoare ale Moscovei de a submina alegerile și referendumul. Așa că forțele pro-UE din Moldova ar trebui să fie mândre de faptul că au reușit să împiedice Kremlinul să-și pună în aplicare planurile. Dar Moscova nu se va opri și se uită acum spre alegerile legislative din 2025.

Victoria Maiei Sandu este un pas în direcția potrivită, dar bătălia pentru ieșirea de pe orbita Moscovei va continua cel puțin în următorii câțiva ani pentru că forțele pro-ruse continuă să fie puternice în țară. Aceste forțe pot obține acces la mai multe instituții – parlament, guvern, președinție, sistem judiciar, și așa mai departe – și să întoarcă Moldova spre Rusia. Acest risc nu a dispărut.

Victoria lui Sandu este un pas spre ireversibilitatea cursului pro-european, dar nu asigură încă finalitatea acestei ireversibilități.

”Interferențele rusești se vor amplifica”

Ce abordare credeți că va avea Rusia față de Republica Moldova în continuare? Se vor reduce interferențele rusești?

Dimpotrivă – cred că Rusia își va amplifica eforturile pentru a reduce puterea grupărilor pro-UE, mai ales PAS, la alegerile legislative din 2025. Moscova știa foarte bine că compromiterea referendumului și a alegerilor prezidențiale avea să fie dificilă din cauza popularității Maiei Sandu. Dar compromiterea alegerilor legislative poate fi mai ușoară, deoarece PAS este mai puțin popular decât Sandu și s-ar putea să fie complicat să-și asigure o majoritate legislativă.

Rusia va continua să facă amenințări, să susțină că autoritățile moldovenești sunt ilegitime și să spună că Chișinăul este responsabil pentru deteriorarea legăturilor cu Moscova. Cu alte cuvinte, interferențele rusești se vor amplifica, cel puțin până la alegerile din 2025, mai ales fiindcă Kremlinul este furios că o țară pe care o percepe ca fiind mică și slabă a învins în 2024.

Cum vedeți în continuare dinamica relațiilor dintre Republica Moldova și România?

Mă aștept să văd continuitate în relațiile dintre Moldova și România, cel puțin până la alegerile parlamentare. Atâta timp cât Maia Sandu este președinte, cred că relația va continua să fie foarte puternică. Ceea ce mă îngrijorează este că PAS ar putea pierde majoritatea legislativă și va trebui să intre într-un guvern de coaliție cu un partid sau un grup de partide care poate să nu fie la fel de angajat în relația strategică cu România.

Din acest motiv, cred că este important ca Bucureștiul să continue să dezvolte o strategie care nu se bazează doar pe relații la nivel de instituții guvernamentale, pentru a reduce riscurile unui rezultat negativ la alegerile legislative din 2025. Relația Chișinău-București nu depinde doar de legături puternice între instituțiile guvernamentale. România poate contribui la ireversibilitatea cursului UE în Moldova cu mai multă asistență și mai multă implicare în administrația locală, ONG-uri, organizații culturale, etc.

”Tensiunile politice nu se vor reduce”

Va reduce victoria obținută de Maia Sandu divizările politice din Republica Moldova?

Cred că divizările politice vor fi mai vizibile, cel puțin până la alegerile legislative din 2025. Grupuri pro-ruse precum Partidul Socialiștilor și Ilan Șor și-au dat seama că Moldova este vulnerabilă la cumpărarea de voturi, propagandă și amenințări din partea Moscovei și cred că vor continua să folosească astfel de tactici pentru a câștiga dividende politice.

Divizările vor continua să fie vizibile și la nivel regional, unde elitele politice pro-ruse în Găgăuzia și unele regiuni din nord își vor folosi puterea instituțională pentru a antagoniza electoratul. Nu prea văd un context în care tensiunile politice, inclusiv cele geopolitice, se vor reduce, cel puțin până în 2025.

Care sunt cele mai mari provocări pe care trebuie să le gestioneze Maia Sandu în acest al doilea mandat de președinte?

În primul rând, viteza și eficiența reformelor judiciare și a statului de drept. Maia Sandu a recunoscut că progresul în această privință a fost lent, iar acest lucru a fost bine ilustrat de dificultățile pe care le-au întâmpinat instituțiile moldovenești în a limita cumpărarea de voturi. Sandu a declarat că se așteaptă la remanieri guvernamentale, lucru extrem de important pentru a da un impuls reformelor și pentru a reduce impunitatea Kremlinului și a oligarhilor.

În al doilea rând, Moldova continuă să fie extrem de divizată și există zone ale țării care sunt foarte pro-ruse. Sandu, PAS și UE trebuie să găsească o strategie mai bună pentru a comunica cu acești cetățeni despre beneficiile integrării în UE și pentru a eroda puterea propagandei și a știrilor false.

Cum vedeți drumul Republicii Moldova spre aderarea la Uniunea Europeană după aceste alegeri: lin sau complicat și alambicat?

Drumul Republicii Moldova spre UE nu a fost niciodată foarte lin fiindcă a existat întotdeauna o masă critică de politicieni pro-Kremlin care au încercat să compromită visul european. În plus, prezența unor instituții slabe, viteza înceată a reformelor și venalitatea multor elite politice a slăbit coerența eforturilor pe drumul spre UE în ultimele decenii.

Dar drumul va fi puțin mai lin cu Maia Sandu realeasă și cu PAS la putere, cel puțin până în 2025. Și cred că este important să nu uităm că acest drum va depinde foarte mult și de invazia Rusiei în Ucraina. Mai mult ajutor din Occident, inclusiv din România, pentru Kiev va proteja și Republica Moldova și îi va permită să continue să meargă spre Uniunea Europeană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!