Rata anuală a inflației în Republica Moldova ar urma să intre pe un trend de diminuare în primul trimestru al anului 2026, după care se va menține relativ stabilă până la finalul anului, potrivit celei mai recente prognoze publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), transmite Bani.md.

Conform estimărilor, nivelul maxim al inflației este prognozat la 5,1% în trimestrul III al anului 2026, iar minimul ar urma să fie atins în trimestrul II 2027 – 4,4%. În medie anuală, BNM estimează o inflație de 5,0% în 2026 și 4,5% în 2027.

Datele comparative arată că banca centrală a revizuit în jos contribuția inflației de bază pentru următorii doi ani, ceea ce indică presiuni mai reduse din partea cererii interne. În schimb, prognoza pentru produsele alimentare a fost ajustată în creștere, ceea ce confirmă că segmentul alimentar rămâne principalul motor al scumpirilor.

În ceea ce privește prețurile reglementate, pentru 2026, contribuția acestora a fost majorată cu +3,4 puncte procentuale, ceea ce indică așteptări de presiuni tarifare mai mari decât se estima în toamna anului trecut. Pentru 2027, ajustarea este negativă (−1,4 p.p.), sugerând o normalizare ulterioară.

În cazul combustibililor, BNM a revizuit în sus contribuția pentru 2026 cu +2,5 p.p. și ușor pentru 2027 (+0,4 p.p.), deși pe termen foarte scurt se menține episodul de contribuție negativă la începutul lui 2026.

Conform scenariului de bază, la începutul anului 2027 inflația va consemna o nouă scădere ușoară, urmând să se stabilizeze ulterior la un nivel apropiat pe parcursul ultimelor trei trimestre ale anului. BNM estimează că, începând cu trimestrul I 2026, rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație al țintei și se va menține în proximitatea acesteia pe întreaga perioadă de prognoză.

BNM anticipează că dinamica anuală a inflației va fi susținută în principal de creșterea prețurilor la produsele alimentare și de evoluția inflației de bază. În același timp, contribuția prețurilor reglementate și a combustibililor va fi mai redusă începând cu trimestrul II 2026. Pentru trimestrul I 2026, prețurile la combustibili sunt prognozate să aibă chiar o contribuție ușor negativă la rata anuală a inflației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #scumpiri

Franța, Germania, Regatul Unit, Polonia și Italia vor reprezenta Europa la viitoarele negocieri privind Ucraina. Un oficial european a anunțat vineri, 13 noiembrie, că această formulă a fost validată de șefii de stat sau de guvern ai țărilor Uniunii Europene, în cadrul summitului informal de la Dublin, transmite adevărul.ro.

Liderii statelor UE au afirmat că structura securităţii Europei nu ar trebui să fie un subiect al negocierilor de pace între Kiev şi Moscova.

Kremlinul a declarat vineri, că Rusia ar fi deschisă ideii ca ţările europene să ia parte la convorbirile de pace privind Ucraina dacă ele sunt pregătite să contribuie la procesul de pace.

Tot vineri, cancelarul german Friedrich Merz i-a transmis preşedintelui american Donald Trump să nu „producă surprize” după ce va discuta săptămâna viitoare cu omologul său rus Vladimir Putin despre Ucraina.

„Aici la Dublin unii se tem că asta s-ar putea transforma într-un al doilea «moment Anchorage». De aceea vreau să formulez foarte clar mesajul nostru către Statele Unite: vă rugăm, nicio surpriză. Continuați să jucați în Echipa Europei și Echipa Ucrainei”, a spus Merz la summitul european din Dublin, referindu-se la întâlnirea de anul trecut a lui Trump cu Putin în Alaska.

Merz susține includerea sprijinului pentru Ucraina în viitorul buget pe termen lung al Uniunii Europene și afirmă că, după discuțiile de la Abu Dhabi, ar putea începe negocieri de pace consistente în următoarele săptămâni.

De asemenea, Rusia ar fi solicitat retragerea Finlandei din NATO și închiderea bazelor militare ale Alianței Nord-Atlantice din Estonia, Letonia și Lituania, ca parte a unui set de condiții pentru încheierea războiului din Ucraina.

În schimb, Rusia ar renunța la amplasarea armelor nucleare și a rachetelor cu rază medie de acțiune în Belarus. Kremlinul a negat însă că Moscova ar fi formulat o astfel de cerere în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi.