Rata anuală a inflației în Republica Moldova ar urma să intre pe un trend de diminuare în primul trimestru al anului 2026, după care se va menține relativ stabilă până la finalul anului, potrivit celei mai recente prognoze publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), transmite Bani.md.

Conform estimărilor, nivelul maxim al inflației este prognozat la 5,1% în trimestrul III al anului 2026, iar minimul ar urma să fie atins în trimestrul II 2027 – 4,4%. În medie anuală, BNM estimează o inflație de 5,0% în 2026 și 4,5% în 2027.

Datele comparative arată că banca centrală a revizuit în jos contribuția inflației de bază pentru următorii doi ani, ceea ce indică presiuni mai reduse din partea cererii interne. În schimb, prognoza pentru produsele alimentare a fost ajustată în creștere, ceea ce confirmă că segmentul alimentar rămâne principalul motor al scumpirilor.

În ceea ce privește prețurile reglementate, pentru 2026, contribuția acestora a fost majorată cu +3,4 puncte procentuale, ceea ce indică așteptări de presiuni tarifare mai mari decât se estima în toamna anului trecut. Pentru 2027, ajustarea este negativă (−1,4 p.p.), sugerând o normalizare ulterioară.

În cazul combustibililor, BNM a revizuit în sus contribuția pentru 2026 cu +2,5 p.p. și ușor pentru 2027 (+0,4 p.p.), deși pe termen foarte scurt se menține episodul de contribuție negativă la începutul lui 2026.

Conform scenariului de bază, la începutul anului 2027 inflația va consemna o nouă scădere ușoară, urmând să se stabilizeze ulterior la un nivel apropiat pe parcursul ultimelor trei trimestre ale anului. BNM estimează că, începând cu trimestrul I 2026, rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație al țintei și se va menține în proximitatea acesteia pe întreaga perioadă de prognoză.

BNM anticipează că dinamica anuală a inflației va fi susținută în principal de creșterea prețurilor la produsele alimentare și de evoluția inflației de bază. În același timp, contribuția prețurilor reglementate și a combustibililor va fi mai redusă începând cu trimestrul II 2026. Pentru trimestrul I 2026, prețurile la combustibili sunt prognozate să aibă chiar o contribuție ușor negativă la rata anuală a inflației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #scumpiri

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.