Rata anuală a inflației în Republica Moldova ar urma să intre pe un trend de diminuare în primul trimestru al anului 2026, după care se va menține relativ stabilă până la finalul anului, potrivit celei mai recente prognoze publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM), transmite Bani.md.

Conform estimărilor, nivelul maxim al inflației este prognozat la 5,1% în trimestrul III al anului 2026, iar minimul ar urma să fie atins în trimestrul II 2027 – 4,4%. În medie anuală, BNM estimează o inflație de 5,0% în 2026 și 4,5% în 2027.

Datele comparative arată că banca centrală a revizuit în jos contribuția inflației de bază pentru următorii doi ani, ceea ce indică presiuni mai reduse din partea cererii interne. În schimb, prognoza pentru produsele alimentare a fost ajustată în creștere, ceea ce confirmă că segmentul alimentar rămâne principalul motor al scumpirilor.

În ceea ce privește prețurile reglementate, pentru 2026, contribuția acestora a fost majorată cu +3,4 puncte procentuale, ceea ce indică așteptări de presiuni tarifare mai mari decât se estima în toamna anului trecut. Pentru 2027, ajustarea este negativă (−1,4 p.p.), sugerând o normalizare ulterioară.

În cazul combustibililor, BNM a revizuit în sus contribuția pentru 2026 cu +2,5 p.p. și ușor pentru 2027 (+0,4 p.p.), deși pe termen foarte scurt se menține episodul de contribuție negativă la începutul lui 2026.

Conform scenariului de bază, la începutul anului 2027 inflația va consemna o nouă scădere ușoară, urmând să se stabilizeze ulterior la un nivel apropiat pe parcursul ultimelor trei trimestre ale anului. BNM estimează că, începând cu trimestrul I 2026, rata anuală a inflației va reveni în intervalul de variație al țintei și se va menține în proximitatea acesteia pe întreaga perioadă de prognoză.

BNM anticipează că dinamica anuală a inflației va fi susținută în principal de creșterea prețurilor la produsele alimentare și de evoluția inflației de bază. În același timp, contribuția prețurilor reglementate și a combustibililor va fi mai redusă începând cu trimestrul II 2026. Pentru trimestrul I 2026, prețurile la combustibili sunt prognozate să aibă chiar o contribuție ușor negativă la rata anuală a inflației.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #scumpiri

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.