Economia Republicii Moldova va înregistra în anul 2025 o creștere de doar 0,6%. Acesta este cel mai mic indicator printre statele din regiune, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de Fondul Monetar Internațional (FMI).

Potrivit prognozelor, după creșterea de 0,5% de anul trecut, PIB-ul Moldovei va înregistra un avans de 0,6% în acest an, urmând să accelereze până la 2,5% în 2026 și să ajungă la nivelul de 5%, promis de Guvern, abia în 2030, transmite IPN. În octombrie 2024, FMI estima o creștere economică de 2,6% în 2024 și de 3,7% în 2025.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

De asemenea, se așteaptă atenuarea limitată a deficitului de cont curent al Republicii Moldova, de la 16,1% în 2024, la 14,5% din PIB în 2025 și 13,8% din PIB în 2026. Specialiștii de la FMI prognozează că Moldova va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 8% în 2025 și de 5,9% în 2026.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional şi ale Băncii Mondiale, care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.