Curs valutar
  • EUR
    20.1411
    -0.0631%
  • USD
    18.3744
    0.1965%
  • RUB
    0.2232
    0.4928%
  • RON
    3.7671
    -0.0345%
  • UAH
    0.4067
    0.5164%

Toate știrile

19 noiembrie 2026

Prognoză pesimistă de la Bruxelles. Economia Moldovei ar urma să crească cu doar 1,7% în 2026

19 Nov. 2026, 09:55
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
19 Nov. 2026, 09:55 // Economie //  Realitatea.md

Economia Republicii Moldova ar urma să crească cu 1,7% în 2026 și cu 2,4% în 2027, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene. În primăvară, Bruxellesul estima un avans al PIB-ului de 2%, respectiv de 3,5%. Pentru 2028, Comisia anticipează o accelerare a creșterii economice la 3,3%, susținută în principal de consum și investiții, scrie BANI.MD.

În prima jumătate a anului 2026, economia a crescut cu doar 0,6%, după un avans de 2,4% pe ansamblul anului trecut. Salariile reale și banii trimiși de moldovenii de peste hotare au susținut consumul, iar exporturile agricole au contribuit la creștere. Investițiile au slăbit însă, pe fondul prudenței companiilor și al întârzierilor în proiectele finanțate prin Mecanismul de reformă și creștere al UE.

Comisia estimează că inflația medie anuală va ajunge la 8,2% în 2026, în principal din cauza scumpirii energiei și transportului. Conflictul din Orientul Mijlociu a pus presiune pe piețele energetice, în timp ce recolta bună ar urma să tempereze scumpirea alimentelor. Pentru 2027, Bruxellesul estimează o inflație de 6,9%, iar pentru 2028, de 5,1%, în intervalul țintă al Băncii Naționale a Moldovei.

Economia ar urma să prindă ritm din a doua jumătate a lui 2027, când presiunea prețurilor la energie ar începe să se reducă. Reforma salarizării în sectorul public și majorarea pensiilor ar susține consumul, deși creșterea TVA și a accizelor prevăzută în reforma fiscală ar tempera acest efect. Comisia se așteaptă ca investițiile finanțate prin mecanismul european să se accelereze în 2028. O cerere internă mai puternică va stimula și importurile, astfel că exporturile nete vor continua să frâneze ritmul de creștere.

Pe partea de finanțe publice, Comisia estimează că deficitul administrației publice va urca de la 4,6% din PIB în 2026 la 5,2% în 2027, apoi va coborî ușor, la 5,1% în 2028. Salariile din sectorul public, investițiile și plata dobânzilor vor menține presiunea asupra bugetului. Datoria publică ar urma să crească de la 40,7% din PIB în 2026 la 43,8% în 2028.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Comisia avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și șocurile climatice pot înrăutăți aceste perspective.

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 09:38
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
19 Nov. 2026, 09:38 // Slider //  Valentina Buza

Judecătorii Tribunalului Constituțional al Poloniei au votat pentru ridicarea imunității judiciare a președintelui suspendat al instituției, deschizând calea urmăririi sale penale. Decizia intervine în contextul unei crize constituționale care se adâncește.

Bogdan Święczkowski se află în centrul disputei privind conducerea Tribunalului Constituțional, scrie Antena3.ro.

Decizia, anunțată miercuri, amplifică tensiunile dintre guvernul centrist al premierului Donald Tusk și opoziția de dreapta. Cele două tabere se acuză reciproc de încălcarea normelor constituționale, a principiilor statului de drept și a standardelor democratice.

Considerat apropiat de Partidul Lege și Justiție (PiS), principala formațiune de dreapta din opoziție, Święczkowski respinge acuzațiile și a calificat drept „ilegală” decizia judecătorilor.

Judecătorii i-au ridicat imunitatea în legătură cu patru acuzații. Ei au respins cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive. Tribunalul a aprobat, de asemenea, urmărirea penală a vicepreședintelui suspendat al instituției, Bartłomiej Sochański.

Cererea de ridicare a imunității lui Święczkowski a fost depusă de Waldemar Żurek, ministrul polonez al Justiției și procuror general. „Procurorii pot formula acum acuzații. Nimeni nu este mai presus de lege”, a scris miercuri Żurek pe platforma X.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Tribunalul Constituțional se află în centrul unei crize politice și juridice încă din 2015, când PiS a venit la putere și a contestat numirile de judecători făcute de Parlamentul aflat la final de mandat. Criza s-a reaprins după ce președintele conservator Karol Nawrocki, aliat al PiS, a refuzat să primească jurământul a cinci judecători aleși de actualul Parlament, în care coaliția proeuropeană condusă de Tusk deține majoritatea.

Cei cinci judecători au depus ulterior jurământul în fața Seimului, camera inferioară a Parlamentului. Nawrocki și opoziția de dreapta refuză să le recunoască legitimitatea. Procurorii îl acuză pe Święczkowski că i-a împiedicat pe acești judecători să își exercite atribuțiile.

În octombrie, Comisia de la Veneția, organismul consultativ al Consiliului Europei în materie de drept constituțional, a apreciat că președintele Poloniei nu are competența de a reexamina alegerea judecătorilor de către Parlament și că trebuie să le primească jurământul fără întârziere.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca judecătorii să poată depune jurământul fără participarea șefului statului dacă acesta refuză sau amână să îl primească.

Votul privind imunitatea, anunțat miercuri, vine la mai puțin de trei săptămâni după ce judecătoarea Anna Korwin-Piotrowska i-a suspendat pe Święczkowski și pe adjunctul său și a preluat conducerea Tribunalului. Instituția se pronunță asupra conformității legilor cu Constituția Poloniei.

Decizia judecătoarei a provocat proteste ale susținătorilor dreptei în fața sediului Tribunalului din Varșovia. Președintele Nawrocki a criticat dur măsura și a acuzat guvernul că încearcă să preia controlul instituției.

Opoziția de dreapta contestă validitatea deciziilor recente ale Tribunalului, inclusiv a votului privind ridicarea imunității.