Ghețarii din Alpi și Kilimanjaro ar putea dispărea până în 2050, afirmă specialiștii de la ONU. Din cauza încălzirii globale, o treime dintre calotele glaciare din patrimoniul glaciar nu vor mai exista peste 30 de ani.

Aproximativ 18.600 de ghețari au fost identificați în 50 de situri ale Patrimoniului Mondial al ONU, conform BBC. Indiferent de scenariul climatic aplicat, în următoarele decenii planeta rămâne fără giganții reci de pe Kilimanjaro, din Alpi și din Parcul Național Yosemite din SUA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ghețarii sunt unul dintre indicatorii valoroși ai schimbărilor climatice, pentru că sunt vizibili, conform experților. Ei punctează că restul calotelor pot fi salvate dacă reducem drastic emisiile de gaze cu efect de seră și limităm încălzirea globală la 1,5 grade.

Viteza de topire a ghețarilor este îngrijorătoare, în special din cauza ritmului accelerat pe care îl are. Potrivit oamenilor de știință, topirea gheții și a zăpezii este una dintre cele zece amenințări majore cauzate de încălzirea globală.

#ghetari #încalzire globala #ONU #probleme climatice #prognoze sumbre

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.